CEDO.Cauza Antohi împotriva României


Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat din nou România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Hotărârea în cauza Antohi împotriva României a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 15/2020.

Reclamantul a fost condamnat penal cu încălcarea jurisprudenţei CEDO relevante din perspectiva asigurării dreptului la un proces echitabil: jurisprudenţă care era suficient de clară din moment ce a permis, în această speţă, o condamnare a României în complet de comitet format din trei judecători CEDO.

De asemenea, până să se pronunţe CEDO, reclamantul a executat deja o parte însemnată din pedeapsa de 13 ani de închisoare, şi această executare s-a făcut în condiţii inumane şi degradante, motiv pentru care domnul Antohi a putut obţine o reducere a pedepsei la care a fost condamnat cu încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului observă că judecătorii curţii de apel au respins plângerea formulată de reclamant cu privire la faptul că judecătorul unic al primei instanţe nu a audiat în mod direct martorii din dosar, precum şi cererile sale motivate de a obţine audierea directă de către instanţa de apel cel puţin a unora dintre martori. Instanţa de apel a reţinut, în principal, că reclamantul a avut ocazia de a se apăra, prin prezentarea de probe în faţa judecătorului unic al primei instanţe, şi că neascultarea directă a martorilor a fost compensată de prezenţa la dosar, printre altele, a altor probe testimoniale.

Curtea observă că judecătorii din completul curţii de apel, care a menţinut hotărârea de condamnare a reclamantului în ultimă instanţă, l-au ascultat pe acesta în mod direct pe fondul cauzei, înainte de a proceda la examinarea apelului său. Curtea subliniază, de asemenea, că reclamantul a semnat declaraţia dată în faţa completului respectiv şi a certificat faptul că a citit-o şi că era de acord cu conţinutul acesteia. În consecinţă, Curtea consideră că nu există niciun motiv pentru a susţine argumentul reclamantului potrivit căruia instanţa de apel nu a remediat deficienţele din cadrul procedurii în primă instanţă în ceea ce priveşte audierea inculpatului.

Curtea consideră că schimbarea componenţei completului instanţei de fond şi faptul că, ulterior, instanţa de apel nu a ascultat direct martorii echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil.

Curtea a reţinut că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 4.000 EUR (patru mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral, sumă care trebuie convertită în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii.