Modificări aduse Codului de procedură penală cu privire la recursul în casație


justitie3
Codul de procedură penală a fost unul dintre cele mai încercate coduri în materia atacării textelor de lege la CCR pe motiv de neconstituționalitate cu consecința admiterii acestor excepții. Se știe că în 45 de zile de la data la care CCR declară un text de lege ca fiind neconstituțional, Parlamentul sau Guvernul au obligația de a-l modifica conform deciziei pronunțate de CCR. În caz contrar, textul de lege nu se va mai putea aplica fiind scos în afara legii.

În iulie 2016 CCR a declarat că este neconstituțională prevederea din Codul de procedură penală conform căreia sunt excluse de la atacarea cu recurs în casație deciziile pronunțate de ÎCCJ ca instanță de apel. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial în 24 octombrie 2016, dată de la care curg cele 45 de zile.

Astfel, se impunea luarea de urgență a unor măsuri pentru modificarea Codului de procedură penală în acord cu cele menționate în decizia CCR. Astfel, legiuitorul a adoptat  Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară care a fost publicată în Monitorul Oficial 866 din 31 octombrie 2016. Prevederile sale se aplică de la publicare.

Ce modificări sunt aduse recursului în casație?

Pentru a fi în acord cu decizia CCR, știrile juridice prevăd că, pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de ÎCCJ, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. În forma anterioară modificării făceau obiectul recursului în casație doar deciziile pronunțate de curțile de apel.

S-a păstrat termenul de exercitare a recursului în casație de 30 de zile de la data comunicării deciziei de apel. Recursul în casație poate fi promovat de procuror cu privire la latura penală și civilă, de inculpat pentru latura penală și civilă împotriva hotărârilor prin care s-a decis încetarea procesului penal, amânarea aplicării pedepsei, condamnarea sau renunțarea la aplicarea acesteia. Partea civilă și cea responsabilă civilmente pot formula recurs în casație cu privire la latura civilă, iar pentru latura penală dacă soluția aceasta a influențat soluția în latura civilă.

Noutățile legislative au abrogat prevederea conform căreia inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casație doar prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii la ÎCCJ. Astfel, părțile sunt libere să promoveze această cale de atac fără să fie obligate să își angajeze un avocat care poate pune concluzii la ÎCCJ.

Ce date trebuie să cuprindă cererea de recurs în casație?

Cererea se va formula obligatoriu, în scris, și va cuprinde numele și prenumele, domiciliul/reședința părții sau numele și prenumele procurorului care exercită această cale de atac și organul judiciar din care face parte. În reglementarea anterioară se trecea și numele, prenumele și sediul profesional al avocatului care reprezenta partea. În mod obligatoriu, în cerere se va indica hotărârea care se atacă, care sunt cazurile de recurs în casație la care se încadrează și care sunt motivele și, în mod obligatoriu, cererea va fi semnată de persoana care exercită această cale de atac. În reglementarea anterioară putea semna această cerere și avocatul părții.

De reținut că cererea de recurs în casație se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă și la aceasta se vor atașa înscrisurile la care se face referire în cuprinsul ei. Se vor depune exemplare pentru procuror și pentru părțile din proces pentru a fi comunicate acestora.

Comunicarea cererii

Știrile juridice prevăd că, președintele instanței a cărei hotărâre este atacată, va comunica cererea de recurs în casație către procuror și părți, precizând că acestea pot depune concluzii scrise în 10 zile de la data primirii cererii. Dacă aceștia nu depun concluziile scrise, recursul în casație se va judeca oricum. În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a concluziilor scrise, dosarul va fi înaintat la ÎCCJ.

 Noutățile legislative prevăd că, dacă recursul este declarat  împotriva unor decizii pronunțate de ÎCCJ – secția penală ca instanță de apel, atunci cererea de recurs în casație va fi comunicată la nivelul secției penale a ÎCCJ. Dacă recursul în casație este declarat împotriva deciziilor pronunțate de completele de 5 judecători, ca instanțe de apel, comunicarea cererii și a înscrisurilor atașate acesteia, se va realiza la nivelul completelor de 5 judecători.

Când se restituie părții cererea de recurs în casație?

Dacă cererea este formulată împotriva unei hotărâri de respingere ca inadmisibilă  a unei cereri de revizuire, a unei hotărâri de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă, a hotărârilor pronunțate în materia executării pedepselor, a reabilitării, a celor prin care se admite recunoașterea acordului de recunoaștere a vinovăției sau a soluțiilor pronunțate pentru infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii, aceasta va fi restituită părții.

Când este respinsă cererea de recurs în casație?

Știrile juridice prevăd că, dacă cererea a fost depusă fără respectarea celor 30 de zile de la data comunicării deciziei de apel sau dacă sunt atacate hotărâri care nu pot face obiectul recursului în casație sau este promovat de părți care nu au calitatea de a promova această cale de atac sau cererea nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege, instanța va respinge prin încheiere definitivă recursul în casație.

Rețineți că nu pot formula recurs în casație împotriva instanței de apel prin care a fost respins apelul cei care nu au atacat cu apel această decizie sau apelul lor a fost retras. Dacă vor formula recurs în casație în astfel de cazuri, acesta va fi respins.

Ce recursuri în casație intră sub incidența prezentei ordonanțe?

Recursurile în casație împotriva deciziilor pronunțate de ÎCCJ se aplică pentru cele aflate pe rolul ÎCCJ la 31 octombrie 2016 și pentru cele exercitate împotriva deciziilor pronunțate începând cu data de 24 octombrie 2016 (data publicării deciziei CCR).