Vor fi înființate centre comunitare românești, în străinătate… Doar în unele state!


maeMilioane de români au părăsit țara, după 1989. De voie sau de nevoie! Neajunsurile și anomaliile vizibile din avion, ce apar cam adesea în eterna și fascinanta Românie, i-au făcut pe mulți să-și dorească să plece care-ncotro. Și destui au trecut de la dorințe la fapte!

Surprinzător este că, adesea, românul din diaspora vădește un atașament atât de mare pentru specificul românesc, încât nu-l întâlnești decât arareori la cei rămași în țară. Nu puține sunt situațiile în care, deși își câștigă pâinea printre străini și chiar a dobândit un statut social admirabil în statul de adopție, diasporeanul păstrează România în suflet și nădăjduiește ca urmașii săi să nu uite nici glia strămoșească, nici frumosul grai românesc.

Legea 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 347/6.05.2016. Actul normativ va intra în vigoare la 30 de zile după publicare; normele metodologice de aplicare vor trebui stabilite în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare.

La parcurgerea textului Legii 86/2016 reiese că întâia chestiune pe care legiuitorul a intenționat să o afli este că statului român îi revine îndatorirea de-a întreprinde măsuri hărăzite a asigura o reprezentativitate optimă a românilor de peste hotare „la nivel de comunitate” și obligatia de asigurare a coeziunii în diaspora românească.

Un croitor de fraze dotat cu puțin talent și inspirație poate vorbi sau scrie ore-n șir despre beneficiile unui asemenea act normativ și despre mulțimea de preocupări ale autorităților pentru cetățenii stabiliți peste hotare. În schimb, diaspora așteaptă mai multă acțiune, mai mult fapt concret, din partea statului român. Nu că românii din țară n-ar aștepta același lucru!

Să vedem cum a găsit legiuitorul de cuviință să sprijine coeziunea cetățenilor trăitori peste hotare. Deși cei mai mulți concetățeni de-ai noștri n-au luat calea străinătății de prea mult trai bun în țara natală, ei continuă, în general, să mențină legături puternice cu România și, deloc întâmplător, au și ceva așteptări de la statul român.

Că tot vorbeam de fapte, statul român se va ocupa, în realizarea scopurilor mai sus-amintite, de înființarea unor „centre comunitare românești”. Potrivit ultimelor știri juridice, poate exista un astfel de centru în fiecare țară în care, la misiunile diplomatice românești, sunt înregistrați minimum 5000 de cetățeni.

 

Cum vor funcționa centrele?

Centrele comunitare românești de peste hotare urmează să fie înființate în urma cererilor adresate Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Fiecare cerere de acest tip va trebui să posede iscăliturile a minimum o treime dintre cetățenii români înregistrați la misiunile diplomatice ale țării noastre din statul cu pricina.

Urmează să vedem cât de iute va fi strâns numărul de semnături necesar în acele țări în care, actualmente, românii sunt prezenți cu sutele de mii. Va fi mai ușor, probabil, pentru deținătorii de cetățenie română care formează comunități mari și compacte din punct de vedere teritorial în statele vecine.

Cel ce dorește să devină membru al unui centru va trebui să se adreseze conducerii acestuia, cu condiția să se înscrie mai înainte la misiunea diplomatică a statului român din țara în cauză.

Responsabilitatea înființării centrelor comunitare românești revine MAE, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Tot prin acest Departament, urmează ca statul român să ofere fiecăruia dintre centrele comunitare românești câte un sediu, în vederea desfășurării activității. Modul de organizare și funcționare va fi aprobat prin ordin al ministrului de externe.

Centrele comunitare românești activează în cadrul MAE. Sunt lipsite de personalitate juridică, având ca scopuri asigurarea coeziunii comunităților românești de peste hotare, organizarea unor programe culturale, artistice și educative, pentru promovarea istoriei, datinilor, valorilor românești și a limbii române.

În vederea desfășurării acțiunilor și proiectelor inițiate, a achiziționării de cărți românești, a organizării unor cursuri în limba română ori a unor ateliere cu specific sportiv, artistic și religios, precum și-n scopul organizării unor evenimente prilejuite de principalele sărbători naționale și religioase, centrele vor beneficia atât de susținere materială, cât și financiară.

Centrele comunitare românești ar putea reprezenta o puternică punte de legătură cu țara, mai ales pentru copiii românilor din diaspora, oferindu-le posibilitatea folosirii limbii române și a cunoașterii specificului românesc.

Cum trăim vremuri teribil de imprevizibile, nu-i exlus ca, la un moment dat, în statele în care românii au emigrat masiv să intervină asemenea schimbări încât aceștia să dorească să revină pe plaiurile mioritice.

Pentru cei care vor fi membri fideli ai centrelor comunitare, reacomodarea cu realitățile autohtone va fi, poate, mai facilă, la revenirea definitivă în țară. Cât de bună ar fi pâinea străină și oricât de mult succes în carieră ai avea peste hotare, este indicat să nu uiți nici gustul pâinii de-acasă. Just in case!