Categories
Articole Economie IMM Persoane juridice. Societăţi

Artizanatul, sursă de prosperitate. Este promovat suficient?

arta-popularaÎn condiţiile globalizării, cadrul juridic naţional trebuie să fie înnoit şi adaptat necontenit pentru a stimula economia şi libera iniţiativă! Se spune că meşteşugul este brăţară de aur. Însă nici măcar aurul pur n-are valoare decât dacă se află în mâinile celui ce ştie să-l recunoască şi să-i dea o bună întrebuinţare.

Astăzi nu se mai îndoieşte nimeni cu privire la necesitatea stimulării dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale, a consolidării breslei micilor meşteşugari şi artizani ori a promovării produselor realizate de către aceştia (mai ales obiecte de artă populară şi artizanat) pe pieţele interne şi internaţionale. Dar orice iniţiativă şi strategie în acest domeniu trebuie să fie integrată unor coordonate juridice adecvate contextului economic şi… concurenţial. Că doar nu suntem singuri pe piaţă. Şi nici roata n-am descoperit-o noi!

Este clar că în materie de simţ al afacerilor românul de rând nu se remarcă în mod deosebit! Acolo fac înaltă performanţă alţii, precum aromânii, evreii sau armenii şi, mai nou, chinezii! Dar fiecare pasăre cântă după cum îi e glasul şi fiecare neam se bucură de darurile sale. De pildă noi, românii, suntem (sau cel puţin eram odată!) foarte buni în aducerea meşteşugului la rang de artă.

Oare ce neam are straie tradiţionale mai migălos şi minunat cusute ca ale noastre şi cine mai poate dăltui lemnul cu atâta dibăcie… precum o făceau strămoşii noştri?! Noi, cei de azi, ne-am cam lăsat pe tânjeală, aşteptând tot timpul ajutor de la stat, acelaşi stat care ne cam dărâmă elanurile prin puzderia de taxe şi impozite.

Artizanatul – că tot suntem în plin trend internaţional al produselor “hand-made” (tendinţă profeţită de Toffler cu decenii în urmă), la fel ca şi agricultura ecologică, domeniul IT sau turismul rural, e un domeniu în care am putea fi fruntaşi! Şi totuşi acest sector al meşteşugurilor tradiţionale, odinioară aducător de parale plăcut sunătoare şi de bancnote foşnitoare (ce produc reconfortanta muzică a prosperităţii), a fost neglijat ani la rând. Dormităm şi şomăm pe un munte de resurse, din lipsa informării şi a organizării!

 

 Avem ce (şi cât) merităm…

Totuşi, începem să ne trezim ! Sunt şi motive serioase. În curând sistemul de asigurări sociale nu va mai face faţă numărului uriaş de şomeri din România (aflat cu mult peste statisticile oficiale, care prezintă doar şomerii înscrişi la AJOFM !), dacă, în condiţii de reducere a investiţiilor străine, nu se relansează libera iniţiativă.

În Legea nr. 5/2013, privind bugetul de stat pe anul 2013, există prevederi (şi alocări) legate de stimularea activităţilor meşteşugăreşti şi promovarea valorilor artei populare.

Mai sus vorbeam despre cadrul juridic al promovării meşteşugurilor tradiţionale şi artizanatului. Să detaliem ! În Monitorul Oficial nr. 591 a fost adus sub lumina clară a tiparului Ordinul Ministerului Economiei nr. 169/2013 privind aprobarea procedurii de implementare a Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. Acum ar fi necesare câteva priviri capabile să-i sesizeze oportunităţile. Fiindcă e rost de câştig! Altfel, la tânguiri privind veniturile personale vizibile doar la microscop mai tot românul e meşter.

Noi uităm prea des un lucru: pentru performanţe (financiare) remarcabile sunt necesare eforturi remarcabile, pentru câştiguri medii sunt necesare străduinţe obişnuite. Dar, din această perspectivă, oare cum este munca noastră, dacă ne tot plângem mereu de puţinătatea câştigurilor lunare? Vremea în care omul lucra câte 7-8 ore pe zi şi se mergea pe dictonul “noi ne facem că lucrăm, statul se face că ne plăteşte” sau “timpul trece, leafa merge” s-a dus pe pustii. Nu se mai poate aşa!

În clipa de faţă, o activitate creatoare de valori apreciate de semeni, practicată după job-ul principal sau chiar în această calitate, îţi poate umple timpul într-un mod mai mult decât profitabil şi chiar… relaxant. Artizanatul, ce îmbină pasiunea cu utilul, poate direcţiona către contul tău bancar fluxuri stabile de bani, dacă ştii să îţi procuri comenzi şi clienţi. Prosperii occidentali sunt foarte doritori de artă tradiţională iar realizările meşteşugarilor români le apar exotice, inedite pentru spaţiul european. Deci, potenţial există!

Săptămâna IMM-urilor şi… un târg de artizanat

Cum era de aşteptat, responsabile de punerea în practică a unei reglementări precum Ordinul 169 nu vor fi decât Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism dar şi oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie.

Să vedem, mai departe, ce scopuri are Programul amintit! Se urmăreşte impulsionarea cererii interne de produse ce presupun un grad înalt de prelucrare manuală, cucerirea de noi pieţe externe, sporirea vizibilităţii pe piaţă, atât a meşteşugarilor cât şi a operelor lor, dezvoltarea contactelor de afaceri şi stabilirea unor legături parteneriale, promovarea produselor realizate prin tehnologii tradiţionale.

Parte componentă a Săptămânii europene a IMM-urilor 2013 (din luna noiembrie)- programul despre care vorbim va implica şi desfăşurarea Târgului Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri (TNAM 2013), cu o durată totală de 5 zile. La nivel juridic, formal, totul pare în regulă. Să vedem acum, în concret, ce facilităţi primesc meşteşugarii. În ce măsură vor beneficia de sprijin? Vom afla numaidecât!

La standuri vor putea fi văzute atât produse ale artizanatului românesc (icoane, covoare, sculpturi, fierărie, bijuterii, îmbrăcăminte tradiţională etc.) dar se vor putea desfăşura şi demonstraţii de măiestrie în confecţionarea produselor (ateliere de lucru).

Să sperăm că nu vor fi prezente şi bibelourile de plastic chinezesc (jad veritabil), kitsch-urile în genul clasicului peştişor de sticlă (bun de pus peste mileu) sau sticla de rachiu având dopul sub forma chipului lui Dracula (oricum Ţepeş nu merita acest nume, fiind cu siguranţă mai pios decât mulţi politicieni actuali).

 

Bani de drum şi pentru găzduire

Anul acesta, programul naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului va consta în organizarea TNAM 2013 dar şi a unor seminare, mese rotunde, ateliere de lucru, prezentări, destinate, în principal, creşterii numărului întreprinzătorilor de succes, al îmbunătăţirii competenţelor antreprenoriale şi a promovării artizanatului românesc, atât în ţară cât şi peste graniţă.

Din fondurile bugetare alocate se vor achita: construirea unui site dedicat evenimentului, realizarea de materiale de promovare, cheltuielile de protocol, închirierea de spaţii, costurile transportului produselor ce vor fi prezentate la târg dar şi transportul ori cazarea beneficiarilor. Că tot s-a scumpit transportul feroviar iar cazarea în Capitală îl poate costa pe artizan cât tot câştigul din cele 5 zile de târg!

Din cei 1000000 lei hărăziţi evenimentului, nu mai puţin de o pătrime este rezervată pentru cazarea şi transportul celor 200 de meşteşugari estimaţi să participe!

Suma de care se poate bucura un meşteşugar participant la târg în vederea plătirii gazdei şi a transportului nu va putea fi mai mare de 1250 de lei. Dacă este depăşită această sumă alocată, restul de plată va fi suportat de către beneficiar.

Dar dacă mijlocul de locomoţie este automobilul personal iar distanţa străbătută este una apreciabilă, meşteşugarul fiind originar, să spunem, de pe la Sighetul Marmaţiei (“unde se agaţă harta-n cui”)?! Pentru fiecare sută de kilometri, beneficiarul va primi contravaloarea a 7,5 litri de combustibil, fară posibilitatea depăşirii sumei precizate!

Contravaloarea cheltuielilor va fi decontată la după terminarea târgului, în cel mult 10 zile lucrătoare. Pentru a beneficia de decontare, meşteşugarul va trebui să se prezinte la Oficiul teritorial pentru întreprinderi mici şi mijlocii din zona în care-şi desfăşoară activitatea, unde va depune documentele justificative. Măcar de data aceasta ar fi bine ca socoteala de acasă să se potrivească cu situaţia din iarmaroc!

 

Hai la târg!

Printre benficiarii eligibili se numără nu doar persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale, întreprinderile individuale, cooperativele meşteşugăreşti, societăţile comerciale, ci şi fundaţiile care au drept ţel promovarea meşteşugurilor cu specific tradiţional sau asociaţiile profesionale de profil.

Care sunt criteriile, din punct de vedere juridic, pentru a putea deveni beneficiar al programului? Ordinul 169/2013 ne lămureşte şi-n această privinţă! Prima cerinţă: la momentul înaintării cererii de participare agenţii economici trebuie să aibă ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor ce conservă specificul execuţiei manuale şi artizanale sau să aibă ca scop promovarea meşteşugurilor, meseriilor, produselor şi serviciilor tradiţionale.

Un alt criteriu se referă la cifra de afaceri: ea nu trebuie să fie mai mare de 50 de milioane de euro. Iar numărul de angajaţi ai beneficiarului nu trebuie să fie mai mare de 250, număraţi în anul fiscal precedent. De asemenea, agenţii economici, obligatoriu cu activitate şi sediu în România, trebuie ca, în urma completării şi înaintării formularului de înscriere, să fie şi selecţionaţi pentru a participa la târg. Operatorii economici vor fi admişi în program în ordinea înscrierii. Iar cei respinşi pot face contestaţie!

Organizarea Târgului Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri reprezintă un pas bine orientat în direcţia promovării eficiente a artei populare şi a îndeletnicirilor tradiţionale şi, totodată, un început promiţător. Cu un singur pas, însă, nu poţi parcurge tot drumul. Mesajul este clar. Să continuăm tot aşa!

Recursul la tradiţie, ca reţetă de supravieţuire şi succes

În afaceri, la fel ca şi în viaţă, pentru a ajunge la autorealizare, respectiv la succes,  este adeseori necesar să reînveţi să fii tu însuţi, ca să poţi oferi celorlalţi ceva deosebit şi apreciat. Oamenii fug de monotonie, căutând diversitatea, ineditul. Nu-i de dorit să rămâi un imitator mărginit al unor formule ce nu ţi se potrivesc.

Cum în univers nimic nu se desfăşoară la voia întâmplării, fiecare dintre noi a primit, odată cu viaţa, o misiune de îndeplinit şi înzestrările necesare în acest scop. Omiterea sau negarea acestei misiuni înseamnă atât pentru indivizi, cât şi pentru naţiuni (fiecare popor are menirea sa) ratarea existenţei, înstrăinarea de sine, lucru care nu rămâne nesancţionat de către legile vieţii.

De-a lungul mileniilor, românii au trăit în felul lor propriu, dăruind umanităţii nu doar o minunată comoară de tradiţie şi spiritualitate, dar şi o reţetă viabilă de supravieţuire în pofida tuturor vicisitudinilor. Pentru că însăşi supravieţuirea noastră, ca entitate etnică distinctă, de sorginte romanică, în mijlocul unui ocean de popoare diferite, nu conteneşte să-i uimească pe istorici. Astăzi o parte din această moştenire ancestrală pare pierdută. Dar nu este decât uitată, ascunsă sub colbul unor doctrine greu de altoit pe spiritul românesc!

Astăzi avem şansa de a arăta Europei şi lumii întregi o altfel de Românie, în fapt chipul nostru cel adevărat. Chiar şi în domeniul economic ! Dar pentru aceasta ar fi necesar să reînvăţăm meşteşugul preţuirii propriei noastre identităţi.

Să fim noi înşine. Iar ceilalţi ne vor acorda locul cuvenit!