Categories
Articole Drept penal

Legea 253/2013 aduce noutăţi în domeniul executării pedepselor (II)

images (5)Mi-aș dori ca toate aceste măsuri de executare a pedepsei aplicabile persoanelor condamnate să aibă rolul educativ pe care și legiuitorul îl urmărește. Ideal ar fi “să nu fie pedeapsa mai mare decât este vina.” (Cicero)

Legiuitorul a creat cadrul în care aceste pedepse neprivative de libertate se execută, iar seria noutăților aduse de legea 253/2013 așa cum au fost discutate în articolul anterior, continuă cu modalități de executare a altor pedepse aplicabile atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Punerea în executare a măsurii supravegherii impusă de instanță

Pot fi cazuri în care împotriva persoanei aflată sub supraveghere s-a început urmărirea penală sau a fost trimisă în judecată în alt dosar penal. În acest caz, serviciul de probațiune care are în evidență persoana aflată sub supraveghere, va informa organul judiciar că acea persoană se află în executarea unei pedepse, măsuri neprivative de libertate.

Persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei (se referă la pedeapsa închisorii fiind eliberat sub supraveghere) trebuie să respecte pe durata termenului de supraveghere următoarele obligații: să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe schimbarea locuinței sau orice deplasare care depășește 5 zile, precum și momentul întoarcerii, să comunice informații și documente privind mijloacele sale de existență.

Dacă pe parcursul termenului de supraveghere decide că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile mai sus (fie adăugarea unora noi, fie încetarea executării unora dintre cele impuse), consilierul de probațiune va sesiza instanța care va decide ce obligații îi vor incumba persoanei aflate sub supraveghere.

Așa cum s-a dezbătut pe larg în articolul „Instituția probațiunii și infractorul. Care-i țelul pedepsei?” consilierul de probațiune este cel care urmărește ca persoana supravegheată să îndeplinească anumite obligații pe durata termenului de supraveghere:

– să depună cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere dovada îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea instanței (plata cheltuilelilor de judecată, despăgubirilor materiale, morale etc);

– să urmeze un curs de pregătire școlară sau de calificare profesională dacă instanța a decis a cest lucru;

– să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile;

– să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;

– să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Liberarea condiționată

Persoana față de care s-a dispus liberarea condiționată trebuie să respecte aceleași obligații ca și persoana aflată sub supraveghere. De exemplu, dacă are obligația de a urma un curs de pregătire profesională sau calificare profesională, va începe cursul în maxim 6 luni de la prima întâlnire cu consilierul de probațiune, iar dacă este un curs de pregătire școlară acesta se va înscrie în anul școlar următor.

Dacă persoana în cauză nu respectă obligațiile impuse prin hotărârea instanței, consilierul de probațiune, procurorul, pot sesiza instanța pentru revocarea liberării condiționate.

Măsuri neprivative de libertate față de minor

Și minorii pot comite fapte prin care încalcă legea și în aceste situații vor trebui să suporte consecințele legale. Dacă față de minor s-a luat vreuna dintre măsurile neprivative de libertate, după rămânerea definitivă a hotărârii se va fixa un termen pentru când se va dispune aducerea minorului și chemarea reprezentatului serviciului de probațiune pentru punerea în executare a măsurii. Astfel, minorul va putea fi inclus într-un curs de formare civică în cel mult 60 de zile de la punerea în executare a hotărârii.

Acest curs de formare civică se va desfășura sub forma unor sesiuni în cadrul cărora minorul va trebui să conștientizeze consecințele faptei sale, va dura 4 luni și va cuprinde module teoretice și practice adaptate vârstei minorului și obligatoriu 8 ore pe lună de formare civică.

O altă măsură luată față de minor este măsura educativă a supravegherii. Aceasta se desfășoară cu sprijinul părinților, celor care l-au adoptat sau tutorelui care verifică programul școlar, social al minorului. În cel mult 30 de zile de la momentul prezentării minorului însoțit de persoana ce va asigura supravegherea în fața judecătorului delegat, va începe exercitarea supravegherii.

Dacă fapta minorului a fost gravă, se pate dispune măsura consemnării sale la sfârșit de săptămână. Ea se execută în termen de 15 zile de la momentul prezentării minorului însoțit de persoana ce va asigura supravegherea în fața judecătorului delegat. Măsura constă în interdicția impusă minorului de a părăsi locuința începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă până la ora 24,00 a zilei de duminică. Scopul acestei măsuri este acela de a evita contactul minorului cu anumite persoane sau pentru a se evita prezența acestuia în anumite locuri.

Persoana care se ocupă cu supravegherea minorului poate veni în vizită inopinată pentru a verifica dacă minorul respectă decizia instanței. Dacă minorul nu se află acasă la sfârșitul săptămânii în intervalul ora stabilit de instanță, atunci instanța poate înlocui măsura neprivativă de libertate cu alta mai severă sau poate dispune internarea minorului într-un centru educativ.

Instanța poate dispune măsura educativă a asistării zilnice a minorului. Ea se va aplica în maxim 30 de zile de momentul prezentării minorului în fața judecătorului delegat. Asistarea zilnică presupune stabilirea unui program pe care minorul trebuie să îl respecte și care se elaborează ținând cont de situația socială, profesională a minorului și de obligațiile și interdicțiile impuse acestuia.

Executarea măsurilor de siguranță

Una dintre măsurile de siguranță des întâlnite în practică este cea a confiscării speciale. Lucrurile confiscate se predau organelor care le pot valorifica. Dacă bunurile confiscate se află la organele de poliție, judecătorul delegat poate cere acestora să le predea organelor care se ocupă cu valorificarea lor. Pot fi confiscate și sume de bani care nu se află consemnate în bănci, judecătorul delegat urmând să va trimită o copie a dispozitivului hotărârii către organele fiscale care vor face confiscarea. Costurile cu păstrarea, întreținerea și valorificarea bunurilor se va acoperi din prețul obținut în urma vânzării. Dacă suma nu este suficientă pentru acoperirea integrală a cheltuielilor, atunci diferența va fi suportată de stat.

Executarea măsurilor de siguranță față de persoana juridică

Față de persoana juridică se pot lua următoarele măsuri dacă există motive temeinice care justifică faptul că acea entitate a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală așa cum au fost relatate pe larg în articolul “Legea 253/2013 aduce noutăţi în domeniul executării pedepselor (I)”.

Pentru a se asigura respectarea măsurilor luate, instanța poate obliga persoana juridică să depună o cauțiune ce nu poate fi mai mică de 10.000 lei. Banii vor fi restituiți dacă se dovedește că persoana juridică a respectat măsurile impuse. Cauțiunea nu se va restitui dacă persoana juridică încalcă măsurile de siguranță și se va face venit la bugetul de stat. Dacă persoana juridică efectuează operațiuni interzise prin hotărâre, atunci actele încheiate de ea vor fi lovite de nulitate absolută.

Renunțarea la urmărirea penală

Aceasta este o instituție nou introdusă ale cărei prevederi se referă la faptul că procurorul poate renunța la acțiunea penală dacă constată că s-a săvârșit o faptă pentru care nu există interes public. Concret, această instituție se poate aplica doar în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau cea a închisorii de cel mult 5 ani. Procurorul poate renunța la urmărirea penală ținând cont de persoana inculpatului, de conduita acestuia anterior săvârșirii faptei, de modul în care a fost comisă fapta, de eforturile  inculpatului de a înlătura sau de a diminua consecințele infracțiunii.

În acest caz, va dispune ca în termen de 6 luni de la comunicare ordonanței, persoana față de care s-a renunțat la urmărirea penală să facă dovada că și-a îndeplinit obligațiile civile.

Rețineți că dacă inculpatul și partea civilă nu se înțeleg cu privire la cuantumul despăgubirilor datorate sau la modul de plată, au posibilitatea de a se adresa instanței civile pentru a face lumină în acest caz. O astfel de situație nu determină revocarea la renunțarea urmăririi penale. Dacă inculpatul nu are mijloace materiale suficiente pentru a plăti în totalitate despăgubirile sau dacă a plătit parțial corespunzător cu posibilitățile sale, tot nu va determina revocarea la renunțarea urmăririi penale.

O altă noutate o reprezintă obligarea inculpatului de a cere în public scuze persoanei vătămate. Acest lucru se poate realiza fie prin mijloace de comunicare în masă (radio, TV, ziare etc.) sau în mod direct dar trebuie să fie prezente încă două persoane în afară de inculpat și partea vătămată plus un reprezentant al poliției.

Dacă se va constata că mesajul prin care inculpatul și-a cerut scuze nu a îndeplinit condițiile cerute, procurorul are posibilitatea fie de a-l obliga să transmită alt mesaj, fie de a renunța la revocarea urmăririi penale.

Persoana față de care s-a renunțat la urmărire poate fi obligată să urmeze un program de consiliere indicat de procuror. În acest caz, costurile acelui program vor fi suportate exclusiv de persoana în cauză.

Care sunt noutățile legislative introduse de legea 253/2013?

Practic, legea 253/2013 clarifică modalitatea în care se poate acorda prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa amenzii, crează o procedură pentru aplicarea pedepselor aplicabile persoanei juridice, introduce instituția renunțării la urmărirea penală, stabilește rolul judecătorului delegat cu executarea pedepselor și atribuțiile ce revin consilierului de probațiune. Scopul este acela de a crea un cadru cât mai bun pentru reintegrarea socială a persoanelor față de care s-au dispus aceste măsuri neprivative de libertate.

Pentru o bună corelare a prevederilor legale, dispozițiile legii 253/2013 vor intra în vigoare odată cu cele ale Codului Penal începând cu 1 februarie 2014.

Scopul aplicării unei pedepse este acela de a-i face pe cei care au greșit să conștientizeze fapta lor. Unii vor reuși să își dea seama de greșeala lor și pedeapsa aplicată îi va face să se gândească de două ori înainte de a acționa, alții vor gândi că este bine să înveți din propriile greșeli și vor avea grijă să facă destule până să-și învețe lecția. Până la urmă „toți oamenii fac greșeli, dar numai înțelepții învață din greșelile lor. „(Winston Churchill)