Categories
Articole Persoane juridice. Societăţi

Reorganizarea persoanei juridice

reorganizareCriza economică a afectat mediul de afaceri destul de puternic, astfel încât nu de puține ori, pentru a putea supraviețui, firmele au găsit diferite soluții. Sunt cazuri în care o firmă nu mai poate face față valului crizei și este practic „înghițită” de o alta mai mare și mai puternică.

Chiar zilele trecute vorbeam cu domnul Gore, un antreprenor care avea de 10 ani o firmă de materiale de construcții. Lucrurile nu mai mergeau ca odinioară, omul era derutat și nu știa ce să facă. Unii i-au spus că ar fi bine să facă o fuziune, alții că îi recomandă să facă o divizare a firmei.

Complet bulversat de avalanșa de informații pe care nu a reușit să le pună cap la cap, m-a rugat să îi explic dacă există vreo diferență între fuziune și divizare și ce îi recomand eu să facă pentru a-și salva afacerea de la faliment.

Ce este reorganizarea persoanei juridice?

Este o operațiune juridică prevăzută în NCC la articolele 232-243, implică una sau mai multe persoane juridice și are ca efect înființarea, modificarea sau încetarea acestora.

Care sunt modalitățile prin care se face reorganizarea persoanei juridice?

Legiuitorul a prevăzut trei modalități:

– fuziunea

– divizarea

– transformarea.

Ce este fuziunea și cum se realizează?

Fuziunea se face prin absorbția unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin contopirea mai multor persoane juridice. Dacă se alege calea absorbției practic „peștele mare îl înghite pe cel mic”, adică o firmă mare preia în patrimoniul drepturile și obligațiile firmei pe care o absoarbe. În cazul contopirii de exemplu ale firmei A SRL cu B SRL, drepturile și obligațiile celor două firme se transferă în patrimoniul firmei C SRL (care s-a născut din contopirea firmei A SRL cu firma B SRL).

Diferența majoră între absorbție și contopire este că, în primul caz firma absorbită încetează să existe ca o entitate de sine-stătătoare și toate drepturile și obligațiile îi sunt preluate de firma care „a înghițit-o”, iar în cazul contopirii a două firme ia naștere cea de a treia care preia toate drepturile și obligațiile firmelor din care s-a născut.

Ce este divizarea și cum se realizează?

Legiuitorul a stabilit că divizarea poate fi totală sau parțială.

Divizarea totală are loc prin împărțirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între două sau mai multe persoane juridice care există deja sau care se înființează prin divizare. De exemplu, patrimoniul firmei A SRL se divide total între firma B SRL și firma C SRL. După divizarea totală firma  A SRL își va înceta existența nemaiavând patrimoniu.

Divizarea parțială se referă la desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice care va continua să existe și după această divizare. Această parte din patrimoniu se va transmite către una sau mai multe persoane juridice care există sau care se înființează în acest mod. De exemplu, tractoarele firmei A SRL se vor transmite către firma B SRL. După divizarea parțială atât firma A SRL, cât și firma B SRL își vor continua existența ca firme de sine stătătoare.

Care sunt efectele divizării?

Practic, în cazul divizării totale prin transmiterea întregului patrimoniu către una sau mai multe firme, societatea respectivă își încetează existența. De obicei, patrimoniul său este împărțit egal între persoanele juridice dobânditoare, cu excepția cazului în care prin actul de divizare s-a prevăzut altfel.

În cazul divizării parțiale, patrimoniul persoanei juridice divizate se reduce proporțional cu partea de patrimoniu transmisă. Firma care transmite o parte din patrimoniul său își va continua existența spre deosebire de divizarea totală unde firma divizată își încetează existența.

Fiecare dintre persoanele juridice care dobândește patrimoniul altei firme prin divizare va răspunde pentru obligațiile legate de bunurile dobândite astfel. Va răspunde și de celelalte obligații ale persoanei juridice divizate în mod proporțional cu valoarea drepturilor dobândite.

Dacă firma divizată avea contracte în derulare acestea se vor repartiza ținând cont de obligațiile asumate de persoanele juridice care au preluat patrimoniul firmei divizate, astfel încât executarea fiecărui contract să se facă în întregime doar de către o singură persoană juridică dobânditoare, cu excepția cazului când acest lucru nu se poate realiza. De exemplu, firma A SRL avea trei contracte în derulare, iar patrimoniul ei a fost divizat către trei firme. Fiecare dintre acestea va executa în întregime câte unul dintre contractele firmei A SRL.

Sunt cazuri în practică în care părțile la momentul încheierii unui contract au prevăzut că, în caz de reorganizare a uneia dintre părți, contractul va înceta sau își va produce în continuare efectele urmând să fie preluat de persoana juridică succesoare, doar dacă are acordul părții adverse. În acest ultim caz, partea adversă va fi notificată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ca în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii să își dea acordul pentru ca acel contract să își producă în continuare efectele. Dacă în termenul prevăzut, partea adversă nu dă niciun răspuns, acest lucru echivalează cu refuzul ca acel contract să fie preluat de persoana juridică succesoare.

Practic, partenerul de afaceri nu este de acord să continue contractul cu persoana juridică care a preluat patrimoniul firmei cu care încheiase inițial contractul. De exemplu, firma A SRL a încheiat un contract de prestări servicii cu firma B SRL. Firma A SRL a suferit o reorganizare prin divizare totală, patrimoniul său fiind prelut de firma C SRL. Firma B SRL este notificată să își dea acordul pentru ca acel contract de prestări servicii să continue cu firma C SRL. Dacă firma B SRL nu răspunde la notificare în termen de 10 zile lucrătoare, firma C SRL nu poate prelua contractul.

Ce este transformarea persoanei juridice și cum se realizează?

Transformarea apare atunci când o persoană juridică își încetează existența concomitent cu înființarea în locul ei a unei alte persoane juridice. De exemplu, firma A SRL își încetează existența, însă în locul ei se înființează firma B SRL.

Efectul transformării este că drepturile și obligațiile persoanei juridice care și-a încetat existența (în exemplul de mai sus firma A SRL) se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înființate (în exemplul de mai sus firma B SRL), cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Dacă se transmit bunuri imobile, atunci dreptul de proprietate și celelalte drepturi se dobândesc de către persoana juridică nou-înființată de la data înscrierii în cartea funciară în baza actului de reorganizare încheiat la notar sau a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea. Rețineți că este obligatoriu să atașați pe lângă actul de reorganizare și certificatul de înmatriculare al firmei nou înființate.

Cine poate face opoziție împotriva reorganizării unei persoane juridice?

Actele prin care s-a dispus reorganizarea unei persoane juridice pot fi atacate de creditori și de orice persoană interesată în termen de 30 de zile de la data la care au luat cunoștință de aprobarea reorganizării, dar nu mai târziu de un an de la data publicării acestor acte.

Această opoziție se judecă de către instanța de judecată în camera de consiliu și hotărârea pronunțată poate fi atacată cu apel.

Ce va face eroul nostru?

Domnul Gore a înțeles deosebirile majore între fuziune, divizare și transformare. Orice decizie urma să ia trebuia să o cântărească bine înainte. Firma sa era ca și copilul său pentru el, investise timp și bani și  o mulțime de vise pe care le vedea spulberate de valul crizei.

I-am spus să-și acorde un răgaz și să ia cea mai bună decizie o consideră și să facă precum croitorul „să măsoare de o sută de ori și să taie o dată.”