Mulți vând vin diluat cu apă și uite așa mai dau o țeapă!


magazin-satescO vorbă din bătrâni spune că „hoțul neprins este negustor cinstit.” Când nea Marin și-a deschis magazinul alimentar a avut de la început mulți clienți încântați că nu trebuie să mai bată drumul până în centru pentru cumpărături.

Nea Marin negustor din tată-n fiu a văzut că are vad și a început să diversifice mărfurile pe care le aducea. Într-o zi a adus carne de vită la un preț imbatabil, iar cumpărătorii s-au înghesuit să cumpere fiind atrași de preț și totodată având încredere în produsele pe care le vindea nea Marin.

Domnul George a stat și el la coadă și a cumpărat vreo 2 kg de carne de vită. Ajuns acasă i s-a părut că este ceva în neregulă cu ea și a mers la un laborator să o dea spre analiză. Suspicios din fire a zis că până nu vine rezultatul nu se atinge de marfa cumpărată. Când a văzut rezultatul analizelor s-a înfuriat: nea Marin le vânduse carne de cal drept carne de vită. Și-a dat seama că a fost înșelat atât el, cât și restul cumpărătorilor. Ce-i de făcut?

Ce este înșelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor?

Este o infracțiune prevăzută la art. 456 din Codul Penal și constă în falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum și expunerea spre vânzare de asemenea bunuri cunoscând că sunt falsificate sau substituite.

Dacă mărfurile sau produsele au devenit, prin falsificare ori substituire, vătămătoare sănătății sunt aplicabile dispozițiile art. 391 Cod penal. Acest articol incriminează infracțiunea de falsificare de alimente sau alte produse.

Prepararea de alimente sau băuturi falsificate, alterate sau interzise consumului vătămătoare sănătății, expunerea spre vânzare a unor astfel de alimente sau băuturi cunoscând că sunt falsificate sau alterate sau interzise consumului se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea sau substituirea altor mărfuri sau produse, dacă prin falsificare sau substituire acestea au devenit vătămătoare sănătăţii.

Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-au produs vătămări uneia sau mai multor persoane care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă necesită îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul în care prin faptele prevăzute mai sus s-au produs vătămări uneia sau mai multor persoane care necesită pentru vindecare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale ori vreuna din consecinţele prevăzute în art. 187 alin. 2 (adică vătămarea corporală gravă prin  pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei), pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare moartea, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Punerea în consum public de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Legea pedepsește persoanele care săvârșesc astfel de fapte, deoarece în aceste cazuri consumatorii nu primesc produsele cerute, ci altele de o calitate inferioară. În acest mod sunt înșelați, deoarece ei cred că au cumpărat ceea ce și-au dorit, însă în realitate au achiziționat bunuri de o calitate inferioară la un preț mai mare.

Cine sunt subiecții infracțiunii?

Subiectul activ (cel care săvârșește fapta) poate fi orice persoană, legea nu cere o anumită calitate. Poate fi un comerciant particular, angajatul unei societăți comerciale etc. Infracțiunea poate fi săvârșită de mai multe persoane care pot fi coautori, complici, instigatori în funcție de aportul adus la săvârșirea faptei.

Subiect pasiv al infracțiunii poate fi consumatorul înșelat cu privire la calitatea mărfii pe care o primește sau societatea comercială unde lucrează subiectul activ si pe care a păgubit-o  prin activitatea frauduloasă desfășurată.

Care este conținutul infracțiunii?

Pentru a vorbi de infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor trebuie să existe o acțiune de înșelare care se poate realiza printr-una sau mai multe din următoarele activități:

falsificare;

substituire;

expunere spre vânzare;

vânzarea de bunuri falsificate sau substituite.

Falsificarea se referă la denaturarea (contrafacerea) calității produselor prin amestecarea lor cu substanțe cu valoare inferioară (de exemplu se pune apă în vin) sau se amestecă în produsul de bază substanțe care fac ca produsul să fie în final de o calitate inferioară (de exemplu la prepararea băuturilor răcoritoare se pun substanțe care măresc aciditatea). În urma falsificării, prin contra­facere sau alterare, mărfurile sau produsele devin bunuri de calitate inferioară.

Substituirea se referă la înlocuirea unor produse de calitate superioară cu altele de aceeași natură, dar de calitate inferioară (de exemplu vânzarea de legume, fructe etc.).

Expunerea spre vânzare trebuie să se refere la mărfuri sau produse contrafăcute sau substituite. Se săvârșește atât de cei care se ocupă cu contrafacerea sau substituirea, cât și de cei care le vând. Cei care se ocupă exclusiv de vânzare pot fi acuzați de săvârșirea acestei infracțiuni doar dacă se dovedește că au cunoscut că oferă spre vânzare produse contrafăcute sau substituite.

Vânzarea de produse contrafăcute sau substituite constituie infracțiune indiferent dacă se vinde en-gros sau en-detail sau dacă vânzarea se face în piață, magazin, pe stradă.

Pentru a ne afla în prezența infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor trebuie să se producă o inducere în eroare a cumpărătorului (consumatorului) cu prilejul vânzării acelui produs falsificat sau substituit de către făptuitor. Această faptă se săvârșește cu scopul de a crea o pagubă cumpărătorului sau agentului economic. Între săvârșirea faptei și faptă trebuie să existe o relație de cauzalitate.

Este necesar ca făptuitorul să săvârșească fapta cu intenție. Atunci când expune spre vânzare sau vinde produse falsificate sau substituite și cunoaște acest lucru, săvârșește fapta cu intenție, scopul fiind obținerea unui folos material pentru sine sau pentru altul. De regulă, prin săvârșirea faptei se urmărește obținerea unui beneficiu material. Legea nu condiționează existența acestui tip de infracțiune de obținerea unor foloase materiale, practic se sancționează intenția. De exemplu, faptul că cineva expune spre vânzare vin diluat cu apă, (chiar dacă nu se vinde produsul și nu obține vreun folos material), tot ne aflăm în fața infracțiunii de înșelăciune.

Cum pedepsește legea această infracțiune?

Infracțiunea are loc atunci când falsificarea, substituirea, expunerea spre vânzare sau vânzarea produselor falsificate sau substituite s-a comis.

Firește că activitatea de vânzare a bunului falsificat are loc cu consimțământul cumpărătorului. Infracțiunea se consumă în momentul în care cumpărătorul a preluat bunul în posesia sa și a constatat că este falsificat sau substituit. Să presupunem că acel cumpărător refuză marfa sau nu pune mâna pe produs, infracțiunea are loc, pentru că între părți (între făptuitor ca și vânzător și  victima care este cumpărătorul) contractul de vânzare-cumpărare al bunului s-a perfectat, chiar dacă bunul nu a fost preluat și prețul plătit.

Potrivit legii, sancțiunea este închisoarea de la 1 an la 7 ani. Legea pedepsește și tentativa. Spre deosebire de alte infracțiuni, în cazul de față dacă se produc urmări mai grave acestea vor duce la schimbarea încadrării juridice a faptei care se va transforma  din infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor în  infracțiunea de falsificare de alimente sau alte produse.

Ce a făcut domnul George?

Înfuriat că a fost înșelat i-a făcut plângere la poliție lui nea Marin și a arătat că i s-a vândut carne de cal ca fiind de vită, lucru dovedit cu buletinul de analize. În urma anchetei, nea Marin a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor.

Practic, nea Marin cu intenție a vândut carnea de cal ca fiind de vită inducând în eroare cumpărătorii. În plus, le-a creat acestora prejudicii materiale, obținând venituri necuvenite.

Ca nea Marin sunt o grămadă de negustori, iar noi consumatorii, ne golim portofelul pentru mărfuri de calitate și în realitate suntem și păgubiți și ne punem și sănătatea în pericol. Și uite așa magazinul lui nea Marin a fost închis. Și dacă îl va mai deschide vreodată, oamenii deja și-au pierdut încrederea în el, pentru că o vorbă spune “să te ferești totdeauna de acela care te-a înșelat o dată.” (Publilius Syrius)