Categories
Acţiunea civilă Articole Fiscalitate Protecţia consumatorului

Dreptate fără frontiere. Şi fără bani!

tribunalÎn casa de pe deal locuia Rica împreună cu familia ei.

Rica, mama iepuroaică, avea 3 pui, dintre care unul adoptiv.

Zglobii nevoie mare, iepuraşii îi aduceau veselie în casă.

Zi de zi însă, mama iepuroaică trebuie să le asigure hrana copiilor ei.

Într-o zi, întorcând pe dos toate pungile cu economii, mama iepuroaică îşi dădu seama că se află în dificultate. Ajunsese la fundul sacului.

Aşa că, aceasta se hotărî să-şi caute o slujbă.

Cercetând îndeaproape rubricile cu angajări ale ziarelor, mama iepuroaică îşi găsi de lucru într-o patiserie.

De acum, în fiecare zi, aceasta muncea din greu cât timp copiii erau la grădiniţă, iar seara se întorcea acasă cu desaga plină.

Toate au mers strună, până într-o zi când angajatorul a refuzat să-i mai plătească salariul şi bonurile de masă sub pretextul că: „merge greu afacerea, să dea din coate că o să vină şi leafa”.

A tot aşteptat sărmana Rica, însă traiul devenea din ce în ce mai greu, iar banii nu mai veneau.

Şi de atunci, procesele s-au ţinut lanţ în viaţa ei întrucât a decis să-l dea în judecată pe angajator.

De unde avea mama iepuroaică bani pentru avocaţi şi taxe de timbru?

Răspunsul e simplu: nu avea!

Doar că, Rica, pe lângă faptul că a ales să-şi reprezinte singură interesele („că doar dreptatea e de partea ei”), a aflat un pont: întrucât este vorba despre un raport de muncă, este exceptată de la plata taxei de timbru.

Mai rămâne în joc doar timpul investit … dar, decât să muncească fără să fie plătită, mai bine să muncească pentru a ieşi adevărul la iveală şi bineînţeles, pentru a-şi recupera banii.

La termenul acordat pentru judecată, angajatorul, un „veveriţoi” ţanţoş şi înfumurat, scoate primul as din mânecă: solicită anularea cererii ca netimbrată.

Atunci, Rica se apără spunând că nu datorează taxă de timbru, deoarece este vorba despre un raport de muncă. În temeiul cărei legi, nu ştia ea prea bine …

Şi întradevăr, potrivit art. 15 lit. a din legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru: sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac referitoare la încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitelor pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii”.

Aşadar, mama iepuroaică nu a trebuit să achite nicio taxă de timbru şi în plus, având adevărul de partea sa, a plecat acasă cu o sentinţă favorabilă.

De când a câştigat procesul, mama iepuroaică se bucură de popularitate.

Toate animalele din ogradă vin să-i ceară sfatul atunci când au o problemă.

De pildă, aricelul a fost tare nedreptăţit prin aplicarea unei amenzi pentru traversare prin loc nepermis şi ar vrea să-şi strige dreptatea în instanţă.

De asemenea, bursucului i-au fost aduse „grave prejudicii” de către un agent economic şi îşi doreşte cu ardoare să fie despăgubit.

Mama iepuroaică îi sfătuieşte să lupte cu încredere pentru drepturile lor şi să nu-şi facă griji în privinţa banilor deoarece şi aceste litigii sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

Pe ce dispoziţii îşi vor întemeia cererile?

Potrivit art. 15 lit. m şi j din legea 146/1997, sunt scutite de la taxa de timbru amenzile de orice fel şi cererile referitoare la protecţia consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor.

Mai sunt scutite de la plata taxei de timbru:

  • plata muncii membrilor cooperativelor de producţie meşteşugărească, de producţie mixtă agricolă-mestesugarească, de invalizi şi de prestări de servicii;

  • obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere;

  • stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

  • stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate si a altor forme de protectie sociala prevazute de lege;

  • restituirea de către persoanele fizice şi juridice care folosesc personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii şi ajutoare sociale celor accidentaţi în muncă;

  • stabilirea şi acordarea de despăgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnitătii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine;

  • stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

  • adopţie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdicţie judecătorească, asistenţa bolnavilor psihic periculoşi, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

  • sancţionarea contravenienţilor;

  • stabilirea drepturilor persoanelor fizice acţionare la societăţile comerciale agricole pe acţiuni;

  • valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

  • exercitarea drepturilor electorale;

  • cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea;

  • cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si incidente.

  • stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 si 3 din convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

  • drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

  • cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare;

  • cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Presedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice;

  • cererile pentru înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte, adresate judecătoriei;
  • cererile pentru dizolvarea societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
  • orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciară de timbru;

Rica a înţeles în urma acestei experienţe că este bine să fii informat şi vă adresează încă un ultim sfat: cazurile prezentate sunt perfect valabile şi pentru oameni”.