-
ICCJ. Renunțarea la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor
În şedinţa din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Prin Decizia nr. 15/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de…
-
ICCJ. Redeschiderea urmăririi penale
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa teritorială să judece cauza în primă instanţă are competenţa teritorială de a confirma redeschiderea urmăririi penale, chiar dacă, în temeiul dispoziţiilor art. 326 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă…
-
Mai multe dosare penale riscă să fie clasate automat dacă vor intra în vigoare modificările Codului de procedură penală
Peste 100 de mii de dosare penale privind infractiuni extrem de grave intre care omor, viol, furt si talharie, numai in Bucuresti, vor fi clasate automat daca modificarea Codului de procedura penala va intra in vigoare asa cum a fost ea votata de Parlament. Într-o sesiune parlamentara extraordinara, pe 18 iunie, Camera Deputatilor, decizonala, vota…
-
A fost depus un proiect de modificare a Codului de procedură penală
Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală – depus la Parlament şi care va fi discutat începând de joi de comisia specială – prevede că în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte…
-
Nulitățile relative din Codul de procedură penală, motiv de sesizare al CCR
Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să…
-
CCR nu se poate pronunţa cu privire la aspecte ce ţin de aplicarea legii!
Potrivit Codului de procedură penală urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege. Se prevăd însă unele excepţii în art. 324 alin. 3 şi 4) C. Procedură penală şi anume în cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanţă, organelor de cercetare penală efectuarea unor…
-
Modul de rezolvare a cauzelor de procuror sunt contrare dispoziţiilor constituţionale?
Procurorul, în cazul procesului penal, atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi…
-
Imposibilitatea contestării măsurii supravegherii tehnice, motiv de sesizare al CCR
Codul de procedură penală a stabilit la art. 145 că după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată. După ce este informată, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de…
-
Procedura de reluare a urmăririi penale în caz de redeschidere a acesteia este lipsită de previzibilitate?
Dispoziţiile penale prevăd faptul că se poate dispune reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale. Astfel, în acest context art. 335 C. procedură penală, prevede că în cazul în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi…
-
Respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției în viziunea ÎCCJ
Legea penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord prin care inculpatul își recunoaște vinovăția în sensul că recunoaște comiterea faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, acceptând felul și cuantumul pedepsei și forma de…