-
Reincriminarea insultei și calomniei
Incriminarea sau nu a insultei și calomniei ţine de politica penală a statului a declarat judecătorul Alexandru Șerban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Alexandru Șerban a mai precizat că trebuie de văzut “dacă după o perioadă destul de lungă de dezincriminare este societatea pregătită pentru reincriminarea faptelor respective”, după cum se dorește printr-un proiect depus la…
-
Liberul acces la informaţiile publice sau protecţia datelor personale? Care drept prevalează?
Când doi se ceartă, un al treilea va trebui să-i împace sau, dacă este competent, să spună de partea cui se înclină balanţa dreptăţii. Rolul celui de-al treilea şi-l asumă mediatorul sau completul de judecată. Însă, uneori, dreptatea se ascunde printre textele încâlcite de lege sau… legile aplicabile se bat cap în cap. Legile se…
-
Lipsa posibilităţii de a contesta luarea unei măsuri asigurătorii, neconstituţională
Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului privind art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, şi a stabilit că lipsa posibilităţii de a contesta luarea unei măsuri asigurătorii, putând fi contestat numai modul de aducere la îndeplinire a măsurii, conform Codului de procedură penală, este neconstituţională. Potrivit art. 250 alin. (6)…
-
Respingerea recursului “vădit nefondat” din Codul de procedură civilă, neconstituţională
Curtea Constituţională (CC) a hotărât că respingerea cererii de recurs pentru motivul că aceasta este vădit nefondată prevăzută în Codul de procedură civilă, în cadrul procedurii admiterii în principiu a recursului, este neconstituţională: “(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi…
-
Recursul în casație în procesul penal, încă un motiv de sesizare al CCR
Poate că cel mai disputat și controversat cod este cel de procedură penală. Lansat cu surle și trâmbițe, s-a dovedit că a fost întocmit în mare grabă fără să se ia în calcul asigurarea principiului egalității de șanse și a unui proces echitabil pentru toți participanții. În stadiul pur teoretic arăta impecabil pe hârtie, însă,…
-
Poate un municipiu să atace în justiţie, prin primar, hotărârile consiliului local?
Înţelepciunea ancestrală spune: “două săbii în aceeaşi teacă nu pot intra”. La nivel central trebuie să existe o delimitare strictă a atribuţiilor. Ele nu trebuie să se suprapună. Preşedintele nu trebuie să preia prerogativele prim-ministrului. Guvernul nu trebuie să ţină loc de parlament. În teritoriu, la nivelul administraţiei publice locale, fiecare autoritate trebuie să-şi cunoască…
-
Separaţia funcţiilor judiciare, în procedura penală. Un dezacord cu legea fundamentală?
Experienţa umană şi istoria ne spun că este bine să existe orişiunde o diviziune a muncii şi că, pentru a fi evitate greşelile grave, este firesc să nu fie concentrată extrem de multă putere decizională în mâinile unui singur individ. Probabil că, de la observarea abuzurilor şi atrocităţilor săvârşite de către despoţii orientali în numele “dreptăţii…
-
Măsura arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, luată pentru cel mult 30 de zile – Proiect
Senatorii juriști au aprobat ca măsura arestului la domiciliu să poată fi luată, în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile. Conform actului legislativ cu privire la aprobarea OUG nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 — Codul de procedură penală, care a primit un raport favorabil în Comisia juridică a Senatului,…
-
O condamnare în ţară şi o despăgubire la CEDO! Cauza Colac împotriva României
Recent, în „Monitorul Oficial” a văzut lumina tiparului o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului numai bună de „povestit”. Curtea a fost sesizată de către ieşeanul Doru Colac, după un lung şir de peripeţii prin justiţie. În 2003, Colac era pus sub acuzare de către Parchetul Iaşi, pentru proxenetism şi lipsire de libertate în…
-
Foştii magistraţi şi avocaţi cu vechime în muncă ar putea intra în magistratură fără concurs
Conform unor modificări a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor discutate în Comisia 1 a CSM, foştii magistraţi care au profesat minim 10 ani şi au încetat această activitate din motive neimputabile lor şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani ar putea intra în magistratură fără concurs. Astfel, comisia CSM propune…