-
ICCJ. Nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât faptul că, în cazul în care s-a dispus clasarea cu privire la infracţiunea prevăzută în art. 342 alin. (6) C. pen., prin ordonanţă, cu motivarea că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară dispune confiscarea specială a armei deţinute în…
-
ICCJ. Admitere recurs pentru judecarea sumară a cauzei
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că o judecată fără luarea în considerare a probelor și argumentelor ambelor părți, o judecată sumară, bazată pe motive străine de aspectele litigioase ale judecății, îndreptățește instanța să constate că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului. În cauză, instanța s-a bazat pe probe…
-
Proiect de lege. Preşedintele exclus din procedura de numire a conducerii ICCJ
40 de deputaţi au depus un proiect de lege prin care elimină preşedintele ţării din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a procurorului general al României, a procurorului şef DNA şi a procurorului şef DIICOT. Toate aceste numiri urmează să fie făcute de Senat, care, în opinia iniţiatorilor,…
-
ICCJ, decizie în ceea ce priveşte concilierea prealabilă
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 7201 vechiul C. proc. civ., că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. De neconstestat că procedura concilierii prealabile nu trebuie realizată ca simplă…
-
ICCJ. Competența materială în cazul unei acțiuni în pretenții vs. instituție publică
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au…
-
ICCJ. Principiul intenției reale a părții
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, indiferent dacă partea este sau nu asistată de către un avocat, rolul activ al judecătorului trebuie exercitat. Invocarea unor dispoziții din Codul de procedură civilă aflate în cuprinsul Cărții a IV- a, intitulată Despre arbitraj, în cazul unei cereri de revizuire este posibilă și întemeiată, întrucât judecătorul, în…
-
ICCJ. Conținutul dreptului de administrare
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât – conform art. 867 alin. 1 noul Cod civil (dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local) și art. 868 alin. 2 noul C. civ. (titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare…
-
Infracțiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă de dimensiunea pagubelor!
Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene a declarat că infracțiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, subliniind că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală. Acesta a declarat: “„Sunt mai mult sau mai puțin în temă. Pot doar…
-
Pot ataca cu recurs în casaţie orice decizie?
Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Potrivit legislaţiei, art. 434 C. procedură penală, pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe…