-
ICCJ. Natura juridică a renunţării la judecată
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. În această situaţie, instanţa, conform art. 22 alin. 6…
-
ICCJ atrage atenţa asupra moderaţiei în discursurile publice!
Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut o serie de precizări în contextul unor recente apărute în spațiul public, cu referire la dosare penale aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit unui comunicat. Astfel: – Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază necesar să reafirme importanța respectării independenței justiției, ca premisă a…
-
Competenţa teritorială în cazul cererii de înlocuire a amenzi cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererea având ca obiect înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este de competența instanței de judecată în a cărei rază teritorială domiciliază petentul-contravenient, conform art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Cele de mai sus le…
-
ICCJ. Modul în care completul de judecată și-a îndeplinit atribuțiile ca motiv de recurs
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prezentarea în cererea de recurs a nemulțumirii față de modul în care avocatul, completul de judecată, grefierul și membrii CNCD și-au îndeplinit atribuțiile nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 alin. 1 C. proc. civ., care trebuie interpretate în…
-
ICCJ a admis o sesizare în ceea ce priveşte Legea contenciosului administrativ
Actele administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ iar în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa…
-
Noțiunea de ”pericol” în accepțiunea Codului de procedură fiscală
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, potrivit Codului de procedură fiscală, că măsurile asiguratorii se aplică doar în cazurile limitate în care există indicii că executarea va fi îngreunată prin atitudinea debitorului. ”Pericolul” la care se referă art. 213 alin. 2 C. proc. fisc. („se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și…
-
ICCJ. Anulare recurs ca netimbrat
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este admisibilă cererea de completare a dispozitivului hotărârii instanței de recurs care s-a pronunțat doar pe excepția anulării ca netimbrat a recursului și nu și pe cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de intimați, reprezentând onorariile avocaților. Așadar, omisiunea instanței de recurs de rezolvare a…
-
ICCJ. Pronunţarea în dosarul retrocedărilor ilegale a fost amânată pentru săptămâna viitoare
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat pentru 9 mai pronunţarea în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. ÎCCJ a decis amânarea pronunţării în acest caz de mai multe ori, ultima dată pe 17 aprilie. La ultimul termen al procesului, din 21 februarie, un procuror de la DNA le-a solicitat magistraţilor condamnarea tuturor inculpaţilor…
-
Obligativitatea deciziei dată în recurs în interesul legii încalcă independenţa judecătorilor?
Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de…
-
ICCJ. Renunţarea la cererea de strămutare
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că partea reclamantă poate renunţa la o cerere de strămutare, aceasta având dreptul să dispună de soarta procesului, putând renunța oricând la judecată, fie verbal, fie prin cerere scrisă. Astfel, chiar dacă cererea de strămutare nu este o veritabilă cerere de chemare în judecată, ci un incident procedural,…