-
ICCJ. Calculul termenului de recurs în cazul perimării
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în analiza tardivității termenului de recurs în cazul perimării, nu are relevanță data comunicării deciziei atacate de vreme ce termenul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea (art. 421 alin. 2 C. proc. civ.). Termenul de recurs este un termen legal imperativ, iar nerespectarea…
-
ICCJ. Amendă pentru exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procedurale
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune sancţionarea revizuentei – în cazul exercitării cu rea-credință a drepturilor procedurale prin introducerea în mod repetat a unor cereri vădit netemeinice – cu o amendă judiciară în cuantum de 200 lei. În speţă, decizia împotriva căreia este promovată revizuirea este ea însăși o soluție…
-
ICCJ. Instanţa de recurs nu poate verifica temeinicia hotărârii recurate
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că instanța de recurs nu poate verifica legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, întrucât acestea se analizează în funcție de motivele care trebuie să fie în concordanță cu argumentele părților, probele administrate și dispozițiile legale incidente, iar în lipsa indicării unor astfel de motive impunându-se casarea cu trimitere spre rejudecare. (Decizia…
-
ICCJ a sesizat CCR cu privire la modificările aduse Codului penal
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul…
-
ICCJ. Disjungerea folosită ca argument pentru dezinvestirea instanţei
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că măsura disjungerii nu poate fi folosită ca argument pentru dezinvestirea instanței prin invocarea necompetenței teritoriale, întrucât este o instituție pusă de legiuitor la dispoziția instanței de judecată atât în scopul unei mai bune administrări a justiției, cât și pentru respectarea dispozițiilor legale care impun soluționarea cauzelor într-un…
-
ICCJ. Aplicarea prioritară a dreptului european
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se pune problema aplicării prioritare a dreptului european în lipsa unui conflict dintre dreptul intern și dreptul european, nefiind incident art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 (Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile…
-
ICCJ. Anularea unei OUG
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este inadimisibilă cererea privind anularea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, act cu caracter normativ cu putere de lege, întrucât excedează competențelor instanței de contencios administrativ. Așadar, ordonanțele Guvernului nu pot forma obiectul controlului de legalitate, pentru că nu sunt acte administrative de autoritate emise în vederea…
-
ICCJ. Lipsa de interes nu poate fi admisă în situaţia unei cereri privind transferul unui procuror
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că excepția lipsei de interes nu poate fi admisă în situația unei cereri privind transferul unui procuror contestator la o unitate de parchet în condițiile în care s-a admis a doua cerere de transfer în timpul soluționării cauzei, dar la o altă unitate de parchet decât cea…
-
ICCJ. Invocarea unei decizii de unificare a practicii de către instanță în motivarea soluției
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în acțiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competența de soluționare a cauzei se stabilește în funcție de dispozițiile speciale prevăzute de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 (Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă…
-
Instanţa de fond nu poate reveni asupra unei încheieri interlocutorii prin care s-a stabilit competenţa teritorială
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că instanța de fond nu poate reveni asupra unei încheieri cu caracter interlocutoriu prin care ea însăși a stabilit fără echivoc că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea și să decline cauza la altă instanță. În speță, este vorba de o acțiune de ieșire din…