Tag: ICCJ

  • ICCJ. Intervenientul în proces trebuie să justifice un interes personal

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că terțul, intervenind în proces, trebuie să justifice un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfăşoară între alte persoane, fără a deveni un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit, deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare, în vreme ce intervenţia principală este…

  • ICCJ a admis un recurs în interesul legii cu privire la verificarea măsurilor preventive în camera preliminară

    Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. În practica judiciară s-a pus problema naturii…

  • ICCJ. Inadmisibilitate revizuire pentru hotărâri potrivnice

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este inadmisibiă revizuirea în situaţia în care se pretinde că ar fi potrivnice hotărârile pronunţate în cadrul aceluiaşi dosar, fiind vorba doar de cicluri procesuale diferite. Una din condițiile esențiale, necesară pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este…

  • A fost adoptată propunerea privind interzicerea violenţei psihologice în şcoli

    Camera Deputaților a adoptat, cu 287 de voturi pentru, fără voturi împotrivă și fără abțineri, o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea are în vedere interzicerea violenței psihologice în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

  • Ce înţelegem prin grup infracţional organizat?

    Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus condamnarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal, reținând în esență următoarele: „În mod corect a constatat instanța de fond că repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracțional s-a făcut în funcție de abilitățile specifice. (…).…

  • ICCJ. Suspendarea judecăţii în apel

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există culpa procesuală a reclamantului în cazul îndeplinirii unei obligații stabilite de instanță, neurmată de rezultat, astfel că instanța nu poate dispune suspendarea judecății, în baza art. 155 indice 1 C. proc. civ.. În speță, obligația stabilită de instanță în sarcina reclamantului – respectiv efectuarea…

  • ICCJ. Conflict de competenţă. Întreruperea cursului justiţiei

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă judecătoria îşi declină competenţa de soluţionare a unei cauze în favoarea tribunalului, tribunalul în favoarea curţii de apel, iar curtea de apel în favoarea judecătoriei, nu există un caz de întrerupere a cursului justiţiei, întrucât curtea de apel a desemnat instanţa competentă prin hotărârea de…

  • ICCJ. Competenţa teritorială în cazul promovării acţiunii de către o sucursală

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 56 alin. 2 C. proc. civ. (Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau entitățile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.), că sucursalelor le este conferită de legea de procedură civilă legitimare procesuală activă, chiar neavând personalitate juridică, dar constituite potrivit legii,…

  • ICCJ. Invocarea excepției necompetenței teritoriale

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că invocarea excepției de necompetență teritorială de către instanță, din oficiu, la al treilea termen de judecată, este nelegală, întrucât prin acordarea a două termene de judecată la care părțile au fost legal citate (primul – pentru angajarea unui avocat, al doilea – pentru comunicarea întâmpinării) instanța a…

  • ICCJ. RIL admis referitor la obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Prin Decizia nr. 19/2018, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că: