-
ICCJ. Citarea în cazul în care domiciliului ales este la un cabinet de avocatură
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate reţine teza nelegalei citări şi, pe cale de consecinţă, a vicierii procedurii de comunicare a hotărârii judecătoreşti care se contestă în recurs, în situaţia în care recurentul a solicitat ca actele de procedură să-i fie comunicate la un domiciliu ales, respectiv Cabinetul său de avocatură,…
-
ICCJ. Ordinul european de anchetă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 26818 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, inserate în Secţiunea a 6-a, intitulată „Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală”,…
-
ICCJ. Natura sumelor datorate lunar de terţul poprit
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 26 noiembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 8187/320/2016*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: ”În interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a)…
-
ICCJ. Acordarea personalității juridice unui sindicat
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu există autoritate de lucru între o decizie prin care s-a respins cererea privind acordarea personalității juridice unui sindicat și decizia prin care s-a admis o astfel de cerere, ambele având ca temei Legea nr. 54/2003 a sindicatelor. În speță, instanța a constatat, potrivit art. 337 C.…
-
CCR a fost sesizată de ICCJ să se pronunţe asupra unei excepţii de neconstituţionalitate
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente, potrivit unui comunicat.
-
ICCJ. Competenţa teritorială alternativă
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că normele Codului muncii care reglementează competența teritorială (art. 269 alin. 2: instanța competentă este cea în raza căreia se află domiciliul reclamantului) sunt de competență teritorială absolută și reprezintă o derogare de la dispozițiile dreptului comun, derogare prin care se urmărește facilitarea accesului la justiție al…
-
Instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererile privind completarea actelor de stare civilă
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă și a HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, că în cauzele având ca obiect anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă, competența teritorială de soluționare…
-
ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la evaluarea imobilului
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 12 noiembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 41111/3/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:
-
ICCJ. Obiecțiunile la expertiză, criticate în recurs
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o…