-
ICCJ. Scopul autorităţii de lucru judecat
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că scopul autorității de lucru judecat este acela de a împiedica să poată fi formulate, de aceleași părți, pretenţii cu acelaşi obiect şi având aceeaşi cauză, pe calea unei noi cereri de chemare în judecată. În speță, deși în primul dosar au fost două părți pârâte, iar în…
-
ICCJ. Admisibilitatea în principiu a contestației în anulare
Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul condamnat împotriva deciziei de condamnare pronunțată în primă instanță, reținând, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 431 C.proc.pen., respectiv, art. 432 C.proc.pen., pe de o parte că atât încheierea prin care se…
-
ICCJ. Anularea recursului ca prematur
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca prematur în condițiile atacării încheierii prin care s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată într-un dosar având ca obiect apelul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-un litigiu de muncă, întrucât calea de atac a fost declarată anterior soluționării…
-
ICCJ. Recursul formulat prematur
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune anularea recursului ca prematur în condițiile atacării încheierii prin care s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată într-un dosar având ca obiect apelul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-un litigiu de muncă, întrucât calea de atac a fost declarată anterior soluționării…
-
ICCJ. Onorariul avocatului
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune reducerea onorariului de avocat al reclamantului (13.500 lei) ca fiind nepotrivit de mare, pe motiv că nu se circumscrie criteriului de complexitate sau dificultate al cauzei, inclusiv cu privire la soluția dispusă asupra cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional, astfel că, în baza art.…
-
ICCJ. Acordarea daunelor morale
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că daunele morale, pentru a-și păstra caracterul de „satisfacție echitabilă”, trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul și finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit și consecințele acestuia. Astfel, în…
-
ICCJ. Cererea de intervenţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că noțiunea de „parte” de la art. 64 alin. 4 C. proc. civ. (Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă) trebuie înţeleasă ca vizând persoana care…
-
ICCJ. Îndreptare eroare materială cu privire la nume
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, cu opinie majoritară, că cererea de îndreptare a erorii materiale regăsită în numele părţii se justifică şi dacă greşeala nu este a instanţei, ci a părţii care a indicat eronat numele. În opinia separată, s-a reținut că nu poate fi calificată drept eroare o lipsă de identitate de nume prin…
-
ICCJ. Noţiunea de eroare materială
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu reprezintă eroare materială, în sensul prevăzut de art. 318 C. proc. civ. (hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze…
-
ICCJ a admis un recurs în interesul legii referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Prin Decizia nr. 7/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Oradea şi, în consecinţă, stabileşte că: