LexCafe

Tag: ICCJ

  • ICCJ. Momentul de la curg penalitățile de întârziere

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că penalităţile de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere – reglementate de art. 37 din Ordinul CSA nr. 14/2011 privind punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule – au un pronunţat caracter sancţionator aferent refuzului…

  • Competenţa soluţionării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare recursul în interesul legii referitor la competenţa soluţionării cererii prin care persoana privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza Legii nr. 169/2017 privind restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară şi cumulat cu pedeapsa în a cărei executare se află. Instanţele interpretează diferit…

  • Dispoziţiile care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casaţie a deciziilor ICCJ au fost declarate neconstituţionale

    Curtea Constituţională a fost sesizată să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la  dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care are următorul cuprins:

  • ICCJ. Suspendare executare act administrativ

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în situaţia suspendării executării actului administrativ, acordată de instanța de judecată în condițiile Legii nr. 554/2004, în ipoteza constatării legalităţii titlului de creanţă, pe perioada cât subzistă suspendarea, se datorează dobândă. În speţă, Înalta Curte nu a acceptat raţionamentul recurentului potrivit căruia instituţia suspendării nici nu…

  • ICCJ: sesizare admisă cu privire la Codul de procedură fiscală!

    Dispoziţii din Codul de procedură fiscală au constituit, recent, subiect de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitţie. În Monitorul Oficial al României nr. 402/2019 a fost publicată Decizia nr. 16/2019 privind examinarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la unele chestiuni de drept.

  • ICCJ: disjungerea cererii reconvenţionale

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul disjungerii unei cereri reconvenționale, competența aparține instanței care soluționează cererea principală (conform art. 123 C. proc. civ.). În speță, din acțiunea având ca obiect contestație la executare a fost desprinsă cererea recovențională și s-a format un nou dosar cu obiectul  „validare poprire”, noua acțiune…

  • ICCJ. Recursul formulat împotriva hotărârii prin care a fost soluţionată cererea de revizuire

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Prin Decizia nr. 17/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă,…

  • ICCJ: motivarea hotărârii de către judecători!

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că motivarea hotărârii de către judecători este o garanție procesuală esențială. În speță, față de argumentele invocate prin cererea de recurs că nu reprezintă o motivare corespunzătoare trimiterea pe care o face instanţa la „dispoziţiile legale aplicabile speţei”, rezumându-se la a analiza motivele de apel raportat strict…

  • ICCJ. Mențiunea pe citație „destinatar mutat de la adresă”

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este îndeplinită procedura de citare în cazul în care reclamanta, prin adminstrator special și administrator judiciar, a fost reprezentată prin consilier juridic, iar citația pentru administratorul special purta mențiunea „destinatar mutat de la adresă”.

  • ICCJ. Depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin sintagma „depășirea atribuțiilor puterii judecătorești”, ca motiv de recurs, se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera autorității executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituție și legile organice, instanța judecătorească săvârșind acte care intră în atribuțiile altor organe.