-
ÎCCJ. Intrepretarea noţiunii de “poliţist”
Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii sunt sacţionate conform art. 257 din Codului penal.
-
Infracţiunea de loviri sau alte violenţe. Se poate pronunţa încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor?
Potrivit Codului penal lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar conform art. 193 C. penal acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
-
ÎCCJ. Calculul amenzii în cazul concursului de infracţiuni
Codul penal prevede că în caz de concurs de infracţiuni când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. Potrivit ştirilor juridice aceste dispoziţii legislative au creat probleme de interpretare în practica judiciară fiind sesizată ÎCCJ în…
-
ICCJ. Calitatea întreprinzătorului titular al unei întreprinderi individuale
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiune de drept care a creat probleme de interpretare. Obiectul sesizării Dacă întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale reprezintă, în sensul prevăzut de art. 308 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 175 alin. (2) teza a II – a…
-
ÎCCJ. Încadrarea juridică a infracţiunii de furt săvârşite prin ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun
În practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridică a infracţiunii de furt săvârşite prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun. În acest sens a fost formulat un recurs în interesul prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să soluţioneze acestă chestiune.
-
RIL admis. Tratamentul sancţionator aplicat pluralităţii de infracţiuni
În practica judiciară naţională s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii din Codul penal. În acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor vizând problema de drept a “Tratamentului sancţionator aplicat pluralităţii de infracţiuni atunci când primul sau/şi…
-
A fost finalizată procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului privind implementarea Sistemului Informatic de Management Integrat al Audierilor
Ministerul Public a finalizat procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului privind implementarea Sistemului Informatic de Management Integrat al Audierilor (SMIA), activitate derulată în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” –SIPOCA 53.
-
ICCJ. Sesizare admisă cu privire la cauzele de micşorare a pedepselor!
Potrivit ultimelor noutăţi legislative Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a unei chestiuni de drept. Obiectul sesizării “Dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, pot fi interpretate ca reprezentând o cauză de micşorare a pedepsei, în sensul art. 598…
-
Martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Obiectul sesizării are în vedere “Dacă martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal, sau de…
-
ICCJ a admis recursul în interesul legii cu privire la infracţiunea de furt!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat recursul în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabileşte :