GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind parteneriatul public – privat

Având în vedere necesitatea îndeplinirii prevederilor din Programul de guvernare 2018 – 2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2018 privind acordarea încrederii Guvernului, cu privire la obiectivele de creştere economică şi de consolidare a sustenabilităţii fiscal – bugetare prin majorarea semnificativă a investiţiilor,
ţinând cont de angajamentul de a se demara proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în economie şi de a stimula investiţiile private,
în conformitate cu Programul de guvernare, perioada 2018 – 2020 va fi una în care se va pune accent pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinaţie de politici fiscal – bugetar – monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să se poată obţine creşterea nivelul de bunăstare.
Având în vedere faptul că stimularea investiţiilor private se propune a se realiza prin două modalităţi intersectoriale şi cu implicarea activă a statului, respectiv prin amplificarea proiectelor în parteneriat public privat şi prin ajutoare de stat acordate de Guvern, care pot afecta echilibrele bugetare dacă nu sunt implementate foarte rapid, pentru a deveni vizibile efectele macroeconomice şi bugetare de runda a doua,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează încheierea, derularea şi încetarea parteneriatului public – privat.
(1) Parteneriatul public – privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 2. – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public.

Art. 3. – Mecanismul parteneriatului public – privat este caracterizat de următoarele elemente principale:

a) cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;
b) durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil;
c) finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice;
d) atingerea scopului urmărit de partenerul public şi partenerul privat;
e) distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Art. 4. – (1) Formele de parteneriat public – privat sunt următoarele:

a) parteneriatul public – privat contractual – parteneriatul public – privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat şi o societate nouă al cărei capital social este deţinut integral de partenerul privat care va acţiona ca societate de proiect;
b) parteneriatul public – privat instituţional – parteneriatul public – privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public şi partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, care va acţiona ca societate de proiect şi care, ulterior înregistrării în registrul societăţilor, dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public – privat respectiv.

(2) Atât în cazul parteneriatului public – privat contractual, cât şi în cazul parteneriatului public – privat instituţional, dacă o altă entitate publică intenţionează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea faţă de partenerul privat desemnat câştigător a procedurii de atribuire a contractului sau faţă de societatea de proiect a unei/unor obligaţii de plată sau de garanţie, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situaţia în care obligaţia de plată sau de garanţie a fost prevăzută în studiul de fundamentare şi în documentaţia de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se condiţiile în care poate fi realizată.
(3) Asumarea de către entitatea publică a obligaţiei/ obligaţiilor, conform prevederilor alin. (2), se poate face în condiţiile stabilite prin documentaţia de atribuire, după caz:

a) după desemnarea de către partenerul public a câştigătorului procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public – privat, dar mai înainte de semnarea contractului, situaţie în care entitatea publică devine astfel parte a contractului respectiv de la momentul încheierii acestuia; sau
b) după semnarea contractului de parteneriat public – privat, în timpul executării acestuia, situaţie în care entitatea publică încheie cu părţile contractului respectiv un act adiţional, ce stabileşte drepturile şi obligaţiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în cauză de la momentul încheierii actului adiţional respectiv.

Art. 5. – Contractele de parteneriat public – privat pot fi încheiate şi în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilităţi publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform prevederilor art. 1 şi 2.

Art. 6. – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) afiliat – orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă sau care poate exercita o influenţă dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influenţa dominantă a unei alte persoane. Influenţa dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deţine majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acţiunilor/părţilor sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere;
b) finanţatorii contractului de parteneriat public – privat – persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziţia societăţii de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate de partenerul privat, în temeiul contractului de parteneriat public – privat;
c) finanţarea contractului de parteneriat public – privat – presupune finanţarea investiţiilor realizate în cadrul contractului şi finanţarea utilizării bunului/bunurilor sau operării serviciului public ce formează obiectul contractului;
d) investitor privat – orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română sau străină, care aparţine categoriilor prevăzute la art. 8, care şi-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public – privat;
e) investiţii realizate în cadrul proiectului – investiţii care au drept obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul contractului de parteneriat public – privat;
f) partener privat – investitorul privat sau asocierea de investitori privaţi care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public – privat;
g) societate de proiect – societate care se înfiinţează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul implementării contractului de parteneriat public – privat;
h) închidere financiară – o etapă definită în contractul de parteneriat public – privat şi în contractul sau contractele de finanţare încheiate cu finanţatorii contractului de parteneriat public – privat care reprezintă data la care au fost îndeplinite toate condiţiile suspensive pentru intrarea în vigoare a obligaţiei finanţatorilor de a pune la dispoziţie fondurile necesare finanţării contractului de parteneriat public – privat.

Art. 7. – Este partener public, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, oricare dintre entităţile care sunt autorităţi contractante sau entităţi contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 9 şi 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. – Orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public – privat, cu condiţia să nu aparţină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7.

Art. 9. – Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public – privat dobândeşte calitatea de partener privat.

Art. 10. – Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public – privat se poate asigura, după caz:

a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat; sau
b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Art. 11. – Partenerul privat asigură finanţarea necesară realizării investiţiilor din resurse proprii şi/sau din resurse atrase din partea unor finanţatori.

Art. 12. – (1) Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post – aderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene.
(2) Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei.

Art. 13. – (1) Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public – privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, în condiţiile specificate în documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public – privat, astfel:

a) constituirea, fără a fi necesară parcurgerea unor proceduri de atribuire distincte de cele prevăzute la art. 25, a anumitor drepturi în favoarea societăţii de proiect sau partenerului privat, în condiţiile contractului de parteneriat public – privat;
b) aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect;
c) asumarea unor obligaţii de plată faţă de partenerul privat sau societatea de proiect sau a unor obligaţii de plată aferente realizării investiţiilor prevăzute de art. 12 alin. (1);
d) acordarea de garanţii în favoarea finanţatorilor contractului de parteneriat public – privat care sunt instituţii de credit sau instituţii financiare.

(2) Partenerul public poate efectua plăţi din fonduri publice către societatea de proiect ori partenerul privat exclusiv pe parcursul operării şi întreţinerii proiectului realizat în parteneriat public – privat, cu excepţia participării la finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 12.
(3) În vederea constituirii şi utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăţilor către societatea de proiect ori partenerul privat conform prevederilor alin. (2) aferent derulării proiectelor de parteneriat public – privat aprobate de Guvern se va înfiinţa în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public – privat. Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public – privat va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale şi nefiscale, inclusiv subvenţii, prevăzute de actul normativ de înfiinţare a respectivului fond special.

Art. 14. – (1) Prin contractul de parteneriat public – privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la beneficiarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public – privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.
(2) Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligaţiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect sau partenerul privat, după caz, conform prevederilor contractului de parteneriat public – privat.

Art. 15. – Beneficiarul direct al utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public – privat poate fi, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat public – privat, fie partenerul public ori o altă entitate publică, fie publicul în general.

Art. 16. – (1) Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanţii cu privire la creanţele şi drepturile deţinute în temeiul contractului de parteneriat public – privat, exclusiv în favoarea finanţatorilor contractului de parteneriat public – privat care sunt instituţii de credit sau instituţii financiare şi numai pe durata contractului de parteneriat public – privat.
(2) Partenerul privat poate constitui garanţii asupra acţiunilor sau părţilor sociale deţinute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanţatorilor contractului de parteneriat public – privat care sunt instituţii de credit sau instituţii financiare şi numai pe durata contractului de parteneriat public – privat.
(3) Prin contractul de parteneriat public – privat se va conveni modalitatea de preluare sau de stingere a garanţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public şi a intereselor finanţatorilor contractului.
(4) Partenerul public poate constitui garanţii şi îşi poate asuma obligaţii în temeiul unor contracte instituind raporturi juridice directe între partenerul public şi finanţatorii contractului de parteneriat public – privat, contracte ce vor putea fi semnate şi de către partenerul privat şi/sau societatea de proiect.

Art. 17. – (1) În vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a) realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;
b) aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative pentru proiecte ale administraţiei publice locale;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public – privat;
d) aprobarea contractului de parteneriat public – privat rezultat în urma finalizării negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative pentru proiecte ale administraţiei publice locale;
e) semnarea contractului de parteneriat public – privat;
f) îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public – privat, inclusiv a închiderii financiare.

(2) Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 de zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat publicprivat.
(3) Orice modificare a contractului de parteneriat public – privat în timpul derulării acestuia se realizează cu aprobarea Guvernului sau a autorităţii deliberative care a aprobat încheierea contractului, după caz.
(4) Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Art. 18. – (1) Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public – privat aparţine partenerului public.
(2) Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta serviciile de consultanţă necesare în funcţie de specificul proiectului, între care servicii de natură tehnică, financiară şi juridică.
(3) Costurile generate de realizarea studiului de fundamentare şi de derularea procedurii de atribuire se suportă de către partenerul public sau de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, după caz.

Art. 19. – Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului în parteneriat public – privat:

a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului;
c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public şi la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;
d) finanţabilitatea proiectului;
e) eficienţa economică a proiectului.

Art. 20. – (1) Gradul de suportabilitate a proiectului reprezintă posibilitatea generică a proiectului de a mobiliza resursele financiare necesare acoperirii costurilor.
(2) Gradul de suportabilitate a proiectului priveşte capacitatea financiară a partenerului public şi a oricăror altor entităţi publice implicate, necesară îndeplinirii obligaţiilor de natură financiară asumate în cadrul contractului de parteneriat public – privat, şi, după caz, capacitatea financiară a beneficiarilor direcţi ai utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public – privat.

Art. 21. – Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora şi o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părţile contractante, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi de a gestiona riscul asumat.

Art. 22. – Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură obligaţiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public – privat afectează limitele de datorie publică şi deficit bugetar, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene.

Art. 23. – (1) Studiul de fundamentare trebuie să analizeze şi să stabilească finanţabilitatea proiectului în regim de parteneriat public – privat.
(2) Un proiect este considerat finanţabil dacă structura sa tehnică, financiară şi juridică permite, în condiţiile pieţei, atragerea de credite şi/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanţării proiectului pe toată perioada de derulare.

Art. 24. – (1) Eficienţa economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea şi includerea, în cadrul studiului de fundamentare, şi a unei analize cost – beneficiu din care să rezulte argumentele care justifică realizarea proiectului în parteneriat public – privat.
(2) În analiza eficienţei economice a proiectului se realizează o comparaţie a costurilor estimate pe întreaga durată a contractului ajustate cu valoarea riscurilor în ipoteza realizării proiectului de către partenerul public din fonduri publice raportat la realizarea proiectului în parteneriat public – privat. Respectiva analiză comparativă va lua în considerare costurile nete actualizate aferente realizării proiectului.

Art. 25. – Contractele de parteneriat public – privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcţie de obiectul contractului şi de modalitatea în care se realizează transferul unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor în cauză.

Art. 26. – Procedura de selecţie a partenerului privat include şi procedura de atribuire necesară încheierii contractului de parteneriat public – privat cu societatea de proiect.

Art. 27. – Dacă în cadrul procedurii de selecţie nu se poate semna contractul de parteneriat public – privat, în condiţiile legii, cu niciunul dintre investitorii privaţi care au depus oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură.

Art. 28. – (1) În cazul aplicării prevederilor art. 39, procedura de selecţie a noului partener privat se face cu respectarea prevederilor art. 25.
(2) În situaţia în care, în baza contractului de parteneriat public – privat aplicabil, partenerul public are raporturi juridice directe cu finanţatorii proiectului, desemnarea noului partener privat de către partenerul public se va face pe baza consultării cu finanţatorii proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public – privat în cauză.
(3) În cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou partener privat, partenerul public va rezilia contractul de parteneriat public – privat în cauză.

Art. 29. – Prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 30. – Contractul de parteneriat public – privat încheiat în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă este contract administrativ.

Art. 31. – (1) În situaţia asocierii unor entităţi publice în vederea atribuirii şi încheierii unui contract de parteneriat public – privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de asociere:

a) modul de repartizare între asociaţi şi condiţiile de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contractului de parteneriat public – privat, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice;
b) modul de utilizare a bunului/bunurilor şi de operare a serviciului public ce formează obiectul parteneriatului publicprivat;
c) modul de repartizare între asociaţi, la terminarea contractului, şi condiţiile ulterioare de exercitare a drepturilor asupra bunului/bunurilor ce formează obiectul parteneriatului public – privat, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice.

(2) Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor activităţilor necesare, direct şi indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de parteneriat publicprivat.

Art. 32. – Contractul de parteneriat public – privat reglementează cel puţin următoarele aspecte:

a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public – privat;
b) condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a societăţii de proiect;
c) termenele de realizare a lucrărilor;
d) drepturile constituite în favoarea partenerului privat şi a societăţii de proiect, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public – privat;
e) drepturile şi obligaţiile partenerului public, ale partenerului privat şi ale societăţii de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public – privat, inclusiv obligaţiile partenerului privat şi ale societăţii de proiect menite să garanteze respectarea destinaţiei bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public – privat şi a condiţiilor de realizare a serviciului public;
f) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului, şi modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice;
g) d urata contractului;
h) modalitatea de finanţare şi etapele proiectului de parteneriat public – privat;
i) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul şi de plată, inclusiv posibilitatea compensărilor/deducerilor între sumele de plată cuvenite partenerului privat şi orice eventuale daune sau alte sume de plată datorate de către partenerul privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public – privat;
k) caracteristicile şi obiectivele de performanţă ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum şi indicatorii de performanţă ai serviciului public ce formează obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare şi control de către partenerul public al respectării obligaţiilor partenerului privat şi ale societăţii de proiect;
m) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat şi societatea de proiect cu afiliaţii partenerului privat;
n) garanţiile de bună execuţie ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurările ce vor fi încheiate şi menţinute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat publicprivat;
p) proceduri de preluare a drepturilor şi obligaţiilor partenerului privat de către finanţatorii proiectului şi/sau un nou partener privat;
q) răspunderea contractuală, inclusiv sancţiunile şi penalităţile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligaţiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenţinerii obiectivelor ori indicatorilor de performanţă, precum şi, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plăţile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public – privat;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite părţi ale contractului şi dreptul partenerului public de a denunţa unilateral contractul, precum şi condiţiile de exercitare a acestor drepturi conform prevederilor art. 35, inclusiv modalitatea de stabilire şi plată a eventualei compensaţii datorate partenerului privat;
s) mecanisme de împărţire a profitului din refinanţare;
t) procedura şi limitele subcontractării;
u) cauzele de încetare a contractului şi condiţiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul parteneriatului public – privat;
v) clauze care să reglementeze compensaţiile datorate de părţi în caz de încetare a contractului înainte de termen;
w) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt parte a contractului de parteneriat public – privat.

Art. 33. – (1) Durata contractului de parteneriat public – privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.
(2) Stabilirea duratei se va face astfel încât:

a) să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;
b) să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;
c) să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Art. 34. – (1) Partenerul public poate constitui, fără parcurgerea unei proceduri de atribuire distincte de procedura prevăzută la art. 25, în beneficiul societăţii de proiect, cu privire la bunuri destinate realizării proiectului şi asupra cărora are dreptul de a dispune:

a) drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică;
b) drepturi de superficie, de servitute sau drepturi de folosinţă asupra bunurilor proprietate privată.

(2) Partenerul privat sau societatea de proiect, după caz, nu va putea subconcesiona, în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate şi nu va putea încredinţa realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 35. – (1) Din motive excepţionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, după caz, denunţa unilateral contractul de parteneriat public – privat, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepţionale legate de interesul public, a fost inclusă în documentaţia de atribuire, într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, precum şi în contractul de parteneriat public – privat;
b) modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului iniţial;
c) cu notificarea prealabilă a partenerului privat, a societăţii de proiect şi a finanţatorilor proiectului de parteneriat public – privat.

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă pot constitui motive excepţionale legate de interesul public aspecte precum cele legate de sănătatea publică, protecţia mediului, standarde de siguranţă şi calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.
(3) În cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul la o justă despăgubire, stabilită potrivit prevederilor documentaţiei de atribuire şi contractului de parteneriat public – privat.
(4) Contractul de parteneriat public – privat trebuie să conţină un mecanism de ajustare a plăţilor către partenerul privat şi societatea de proiect, în situaţia în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate.
(5) În caz de dezacord cu privire la suma despăgubirii/ajustării, aceasta va fi stabilită de către instanţa judecătorească competentă. Dezacordul nu va permite, în niciun caz, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor de către partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect.

Art. 36. – Contractul de parteneriat public – privat poate fi modificat numai în cazurile şi în condiţiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează procedura de atribuire, conform prevederilor art. 25.

Art. 37. – Contractul de parteneriat public – privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv, după caz:

a) bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;
b) bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public – privat;
c) bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public – privat;
d) bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public – privat.

Art. 38. – (1) La încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public – privat, drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societăţii de proiect vor înceta, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public – privat, precum şi cele necesare derulării serviciului public ce urmează a fi transferate partenerului public trebuie să fie libere de sarcini, în bună stare de funcţionare şi exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public şi/sau bunurilor similare, în condiţii stabilite prin contractul de parteneriat public – privat.
(2) La încetarea contractului de parteneriat public – privat ca urmare a expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public – privat, precum şi cele necesare derulării serviciului public se transferă partenerului public, cu titlu gratuit.
(3) La încetarea contractului de parteneriat public – privat din orice motiv, cu excepţia expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public – privat, precum şi cele necesare derulării serviciului public, inclusiv bunurile pentru care nu s-a realizat recepţia la terminarea lucrărilor, sunt transferate partenerului public, în condiţiile prevăzute în contractul de parteneriat public – privat, cu plata unei compensaţii calculate conform unui mecanism prevăzut de documentaţia de atribuire şi contractul de parteneriat public – privat.
(4) Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea compensaţiei datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor sunt deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public – privat.
(5) Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului public, la valoarea compensaţiei datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor se adaugă sumele datorate de partenerul public drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public – privat.

Art. 39. – În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public – privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, poate înlocui partenerul privat dacă această clauză a fost înscrisă în documentaţia de atribuie şi în contract, cu respectarea condiţiilor privind clauza de revizuire, potrivi legii care reglementează procedura de atribuire a contractului, conform prevederilor art. 25.

Art. 40. – (1) La încetarea contractului de parteneriat public – privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public va putea prelua acţiunile sau părţile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preţ stabilit în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi ale contractului de parteneriat public – privat, cu respectarea prevederilor art. 38. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea preţului menţionat trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public – privat.
(2) În situaţia încetării contractului de parteneriat public – privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public va putea prelua, cu titlu gratuit, acţiunile sau părţile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public – privat.

Art. 41. – Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public – privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public – privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.

Art. 42. – (1) Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, partenerul privat sau societatea de proiect nu va putea cesiona sau greva cu sarcini drepturile şi obligaţiile proprii născute din contractul de parteneriat public – privat.
(2) Partenerul privat nu va putea înstrăina sau greva cu sarcini acţiunile sau părţile sociale deţinute în societatea de proiect, decât cu acordul expres şi prealabil al partenerului public şi al finanţatorilor proiectului, cu excepţia cazurilor expres prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 43. – (1) Contractul de parteneriat public – privat va fi încheiat în conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea partenerului privat.
(2) Competenţa de soluţionare a eventualelor litigii izvorâte din încheierea şi/sau executarea contractelor de parteneriat public – privat este stabilită de Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 44. – (1) Entităţile publice care intenţionează să deruleze proiecte de parteneriat public – privat vor organiza şi pune în funcţiune prin decizia conducătorului entităţii publice unităţi interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public – privat organizate ca structuri interne fără personalitate juridică dedicate pregătirii, atribuirii şi implementării contractelor de parteneriat public – privat sau, după caz, implementării contractelor atribuite de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi unităţile interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public – privat pot fi sprijinite în derularea activităţii de consultanţi tehnici, financiari şi juridici, după caz, contractaţi în condiţiile legii.
(3) Contractele de parteneriat public – privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt supuse dispoziţiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Art. 45. – La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public – privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

PRIM – MINISTRU
VASILICA – VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ioana – Andreea Lambru
Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză,
Ion Ghizdeanu
Viceprim – ministrul,
ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Paul Stănescu
p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,
Paula – Marinela Pîrvănescu,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Teodor – Viorel Meleşcanu
p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Cristian – Gabriel Winzer,
secretar de stat
Ministrul fondurilor europene,
Rovana Plumb
Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici

Bucureşti, 10 mai 2018.
Nr. 39.