-
Cum interpretează instanţa situaţia de eroare de fapt invocată de către inculpat?
Eroarea în materie penală a fost privită cu scepticism în perioada modernă de început al dreptului penal, când aproape fiecare stat sancţiona eroarea. Apoi, statele au acceptat ideea psihologilor că eroarea ar trebui să exonereze făptuitorul de răspundere penală, întrucât acesta nu a dorit comiterea faptei respective. În lucrările de psihologie arătându-se că eroarea poate avea…
-
Care sunt consecinţele nerespectării termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive?
Măsura preventivă privativă de libertate poate fi prelungită în cursul urmăririi penale. În acest sens legislaţia, art. 235 C. de procedură penală, prevede că propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive.
-
Se doreşte introducerea unor noi termene obligatorii pentru instanţe
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că legislaţia în cazul eliberării condiţionate ar putea fi modificată. În acest sens, Raluca Prună vrea să dea putere mai mare de decizie Comisiilor speciale din penitenciare, motivând iniţiativa că membrii comisiei îi cunosc mult mai bine pe deţinuţi, spre deosebire de magistratul care îi vede pentru prima oară…
-
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu conţine toate dispoziţiile legale. Soluţia instanţei.
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o noutate legislativă în domeniul penal. Potrivit legislaţiei, în cursul urmăririi penale după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.
-
Cine poate declara apel împotriva unei hotărâri penale?
În domeniul legislaţiei penale se prevede că sentinţele pot fi atacate cu apel dacă legea nu prevede altfel. În ceea ce priveşte persoanele care pot face apel menţionăm că au această calitate: procurorul şi inculpatul, atât în ceea ce priveşte latura penală şi civilă, partea civilă, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, şi…
-
Conţinutul constitutiv al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal
Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal a unei persoane este prevăzută în legislaţie în art. 205 C. penal. Legislaţia prevede pedepse de până la 15 ani în cazul în care s-a săvârşit această infracţiune în anumite condiţii ca de exemplu dacă fapta a a avut ca urmare moartea victimei. Însă ne întrebăm dacă…
-
Deducerea măsurilor preventive privative de libertate din durata pedepsei închisorii. Caz practic
Legislaţia penală prevede că, în art. 72 C. pen., faptul că perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni…
-
Stabilirea de către legiuitor a unui termen special de prescripţie încalcă prevederile constituţionale?
În cazul în care s-a produs o pagubă în patrimoniul unei persoane, aceasta din urmă are posibilitatea de a formula o acţiune pentru repararea pagubei. Legislaţia prevede că acţiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptăţită, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea…
-
Condiţiile în care poate avea loc împăcarea părţilor creează o situaţie de discriminare?
Legislaţia penală prevede că în anumite cazuri poate interveni împăcarea părţilor, conform art. 159 C. penal, împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres. Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc…
-
Soluţionarea plângerilor de către judecătorul de cameră preliminară
Judecătorul de cameră preliminară reprezintă o instituţie de drept procesual penal cu caracter de noutate legislativă, care nu se identifică decât parţial cu instituţia camerei preliminare, aspect relevat atât de regula de competenţă funcţională statuată la art. 54 din Codul de procedură penală, cât şi de alte dispoziţiile legale pe care le voi detalia pe…