-
Prejudiciul cauzat de lucru vs. prejudiciu cauzat de fapta proprie
Codul civil prevede că oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina reparării tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a cărui faptă culpabilă întruneşte, faţă…
-
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită curge de la momentul declarării scadenței anticipate a creditului?
Potrivit legislaţiei, art. 706 alin. 1 C.p.c. ”Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.” La alin. 2 al aceluiași articol se mai consacră că termenul de prescripţie începe să curgă…
-
Cum se apreciază contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune?
Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor, această prevedere este reglementată de art. 339 C.civil. Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei – părţi…
-
Persoanele juridice pot beneficia de scutirea de la plata taxei de timbru?
Legislaţia prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de lege. Însă legislaţia, art. 42 alin. 2 prevede şi anumite scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru…
-
Contestaţia în anulare. Cum interpretăm noţiunea de eroare materială?
Căile extraordinare de atac pot fi formulate în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege. În ceea ce priveşte contestaţia în anulare se prevede, în art. 503 C. procedură civilă, unul dintre cazuri şi anume, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori…
-
Care sunt consecințele exercitării greșite a căii de atac ?
Cei care trec prin experiența unui proces știu prea bine ce presupune acesta și atunci când ajung la liman nu zic hop până nu se văd și cu hotărârea redactată. Aceasta ar trebui motivată și redactată în 30 de zile de pronunțare, însă, practica, bate teoria și se ajunge la termene destul de lungi. Hotărârea…
-
Contractul de închiriere este încheiat cu un proprietar aparent. Acesta îşi mai produce efectele?
Contractul de închiriere a unei locuinţe este unul dintre cele mai întâlnite contracte în practică. În cele ce urmează ne întrebăm ce se întâmplă în cazul în care contractul este încheiat cu un proprietar aparent? În practica judiciară s-a reţinut că, contractul de închiriere a cărui anulare se cere, încheiat cu un proprietar aparent, trebuie…
-
Antecontractul de vânzare-cumpărare nu este semnat. Care sunt consecinţele?
Un antecontract de vânzare – cumpărare, în sensul de instrumentum, ca orice alt contract bilateral, consemnează rezultatul voinţei reale a părţilor şi nu poate fi considerat inexistent atunci când exista certitudinea asupra realizării acordului de voinţă al parţilor. Ne întrebăm dacă intervine obligaţia ca antecontractul de vântare-cumpărare să fie semnat de părţile contractante. În practica…
-
Să aflăm mai multe despre cererea de chemare în garanţie! Cine o poate formula, ce formă trebuie să aibă?
Chemarea în garanţie reprezintă acea cerere de intervenţie forţată prin care una dintre părţile litigante solicită introducerea în proces a unui terţ împotriva căruia ar putea formula acţiune separată în garanţie sau în despăgubiri, pretinzând soluţionarea acesteia în litigiul pendinte. Acest instrument procesual, nefiind reglementat ca o formă de modificare sau completare a cererii de…
-
Tatăl refuză expertiza ADN. Care sunt probele pe care instanţa le poate avea în vedere în stabilirea paternităţii?
Acţiunea în stabilirea paternităţii este o acţiune de stare civilă şi are ca obiect determinarea, pe calea justiţiei, a legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său. Acţiunea aparţine atât copilului minor din afara căsătoriei cât şi copilului major din afara căsătoriei. În cazul copilului lipsit de capacitate de exerciţiu, acţiunea se…