-
ICCJ. Sesizare de neconstituționalitate cu privire la norma amânată de la aplicare
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se poate da curs solicitării de sesizare a Curții Constituționale cu neconstituționalitatea dispozițiilor art. 483 alin. 2 teza a III-a C. proc. civ., din moment ce norma legală nu este în vigoare, fiind amânată de la aplicare până la 1 ianuarie 2019 (conform OUG nr. 95/2016).…
-
ICCJ. Competenţa materială în materia constituirii dreptului de proprietate
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acţiunea având ca obiect anularea unei hotărâri emisă în temeiul Legii nr. 18/1991, respectiv act de constituire a dreptului de proprietate privată emis în baza Legii nr. 18/1991, este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care judecă un contencios administrativ special atât din punct de vedere al…
-
ICCJ. Noţiunea de domiciliu în materia încuviinţării executării silite
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în ceea ce priveşte competența de soluționare a unei cereri de încuviințare a executării silite, noţiunea de domiciliu care interesează regulile procedurii civile în general nu corespunde elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, întrucât scopul normelor care guvernează procesul civil…
-
Încălcarea principiului publicităţii şedinţei de judecată, caz practic
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa acordului părţilor expres şi prealabil (dat în formă scrisă prin cererea de recurs, întâmpinare sau răspunsul la întâmpinare) la judecarea recursului conform procedurii reglementate de art. 493 alin. 6 C. proc. civ. (judecarea în procedura de filtru) constituie motiv de admitere a contestaţiei în anulare,…
-
ICCJ. Suspendarea soluţionării contestaţiei administrative
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că legiuitorul a conferit organului de soluţionare a contestaţiei administrative un drept de apreciere asupra oportunităţii adoptării măsurii de suspendare, cu obligaţia acestuia de a motiva soluţia respectivă. Simplul fapt al sesizării organelor de urmărire penală nu echivalează cu dovedirea existenţei indiciilor de săvârşire a unei infracţiuni. În…
-
ICCJ. Anularea recursului pentru confuzie
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea. În speţă, instanţa…
-
ICCJ. Competenţa materială în cazul acţiunii proprietarului terenului
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care nu se pune în discuţie răspunderea administrativă pentru emiterea unui act administrativ tipic sau asimilat solicitându-se desfiinţarea construcţiilor realizate pe terenul reclamanţilor, pe cheltuiala pârâţilor, în termen de 10 zile de la pronunţarea instanţei, competenţa materială se stabileşte potrivit dispoziţiilor dreptului comun, respectiv judecătoria,…
-
Sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstituţională
CNAS organizează și administrează Platforma informatică din asigurările de sănătate, care cuprinde: sistemul informatic unic integrat, sistemul național al cardului de asigurări sociale de sănătate, sistemul național de prescriere electronică și sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului, asigurând interoperabilitatea acestuia cu soluțiile de e-Sănătate la nivel național, pentru utilizarea eficientă a informațiilor în elaborarea…
-
ICCJ. Solicitarea sesizării CCR în revizuire
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate fi admisă solicitarea sesizării Curții Constituționale de catre revizuent cu ocazia revizuirii, întemeiate pe art. 509 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. (ipoteza în care instanța „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori…
-
ICCJ. Competența teritorială în cazul cererilor privind tăgada paternității
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul acțiunii privind tăgada paternității, reclamantul poate opta, conform art. 113 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ., între mai multe instanțe deopotrivă competente – instanța de la domiciliul pârâtului sau instanța de la domiciliul său, fiind vorba de o acțiune privitoare la stabilirea filiației. Decizia…