LexCafe

Category: Acţiunea civilă

  • Ce instanţă este competentă material să soluţioneze cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei?

    Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit.…

  • ICCJ. Intervenientul în proces trebuie să justifice un interes personal

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că terțul, intervenind în proces, trebuie să justifice un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfăşoară între alte persoane, fără a deveni un simplu apărător al părţii în favoarea căreia a intervenit, deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare, în vreme ce intervenţia principală este…

  • ICCJ. Indicarea textelor de lege încălcate nu reprezintă motivarea recursului

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că neindicarea hotărârii împotriva căreia se exercită calea de atac a recursului şi nedezvoltarea motivelor de recurs determină instanţa, în baza 483 alin. 3 și alin. 4 C. proc. civ., să anuleze recursul. În speţă, recurenta a invocat doar încălcarea unor texte din Codul de procedură civilă de…

  • RIL admis. Necompetenţa materială procesuală a completului specializat este de ordine publică

    ICCJ a admis recent, potivit noutăţilor legislative, un recurs în interesul legii cu privire la competenţa materială. În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor…

  • ICCJ. Admisibilitatea intervenției voluntare

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 61 C. proc. civ., că, în principiu, intervenţia voluntară este admisibilă în orice materie litigioasă, conferind tuturor persoanelor dreptul de a interveni într-un proces civil purtat între alte persoane, ori de câte ori ele au un interes de a participa la acel proces. În speță, față de refuzul…

  • ICCJ. Excepţia nulităţii recursului vs. excepţia inadmisibilităţii recursului

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în condițiile invocării a două excepții – excepţia nulităţii recursului şi excepţia inadmisibilităţii recursului, va fi soluționată cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, întrucât vizează inexistenţa căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condiţiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac. Legiuitorul nu face…

  • ICCJ. Pronunțarea instanței de apel cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 82 alin. 2 C. proc. civ., dacă se invocă excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei pentru prima oară în apel, fără a se pune în discuție în primă instanță calitatea de reprezentant, iar instanța de apel se pronunță (în sensul suspendării judecății si pe…

  • Procedura verificării cererii de chemare în judecată este lipsită de claritate?

    Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură civilă. Art. 200 C. procedură civilă prevede că în cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea…

  • ICCJ. Natura termenului de recurs în cazul perimării

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, conform art. 421 alin. 2 C. proc. civ., că termenul de recurs în cazul perimării este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea, acest termen fiind un termen legal imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. În speță, nu au…

  • ICCJ. Noţiunea de domiciliu în materia încuviinţării executării silite

    Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în ceea ce priveşte competența de soluționare a unei cereri de încuviințare a executării silite, noţiunea de domiciliu care interesează regulile procedurii civile în general nu corespunde elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, întrucât scopul normelor care guvernează procesul civil…