-
Starea de incompatibilitate şi existenţa conflictului de interese s-ar putea prescrie după 3 ani!
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani. “Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa…
-
Decizie CCR. Instanţa competentă să soluţioneze plângerile contravenţionale
Cei care au fost sancţionaţi contravenţional şi care consideră că au fost sancţionaţi fără un temei legal pot face plângere împotriva proceselui verbal de contravenţie. Ordonanţa 2/2001 constituie cadrul legal în materie. Potrivit art. 32 alin. 1 din Ordonanţa 2/2001 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere…
-
Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun
Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent. Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum. Noile…
-
Imposibilitatea invocării unei căi de atac, motiv de sesizare CCR
Legislaţia românească conţine şi prevederi care reglementează procedura aprobării tacite. Procedura aprobării tacite se aplică tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile administraţiei publice, cu excepţia celor emise în domeniul activităţilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi precursorilor, precum şi a autorizaţiilor din domeniul siguranţei naţionale. Actul normativ…
-
ICCJ. Competența materială în cazul unei acțiuni în pretenții vs. instituție publică
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunile patrimoniale, având ca obiect obligarea unei instituții publice la plata unei sume de bani sunt de competența instanței de drept comun, atunci când nu se solicită și anularea unui act nelegal, nu se cere cenzurarea refuzului de a emite un act administrativ, ori nu au…
-
Care este calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ: apelul sau recursul?
După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă au apărut păreri diferite cu privire la calea de atac care se exercită în materia contenciosului administrativ. Este notoriu faptul că legea contenciosului administrativ a reglementat faptul că în această materie hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs în 15 zile de…
-
ICCJ. Conținutul dreptului de administrare
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât – conform art. 867 alin. 1 noul Cod civil (dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local) și art. 868 alin. 2 noul C. civ. (titularul dreptului de administrare poate folosi şi dispune de bunul dat în administrare…
-
CCR va discuta sesizarea referitoare la actul normativ privind finanţarea partidelor politice
Curtea Constituțională a României va discuta sesizarea referitoare la actul normativ de modificare și completare a Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, formulată de 50 de deputați aparținând grupurilor parlamentare. Autorii excepției de neconstituționalitate acuză, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ.
-
Decizie ICCJ. Ce natură juridică are încheierea de sesizare a Curții Constituționale?
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că încheierea de sesizare a Curții Constituționale are valențele unui act procedural, prin care sunt definite limitele învestirii autorității de jurisdicție constituțională. Instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția are, potrivit legii – în întocmirea unui astfel de act procedural – nu doar competența, ci…
-
A fost admisă o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la organizarea judiciară
Organizarea judiciară are ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee. În ceea ce priveşte competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta este reglementată prin dispoziţii speciale, şi anume art. 21 şi 24 din Legea…