AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ
NORMĂ
privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 7 august 2013 prin care s-a adoptat Norma privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor,
în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) şi ale art. 3 alin. (1) lit. b), coroborate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Clasificarea locuinţelor
CAPITOLUL III Obiectul asigurării obligatorii a locuinţelor
CAPITOLUL IV Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD
CAPITOLUL V Prima de asigurare
CAPITOLUL VI Perioada de valabilitate a PAD
CAPITOLUL VII Riscuri acoperite
CAPITOLUL VIII Riscuri excluse
CAPITOLUL IX Suma asigurată
CAPITOLUL X Despăgubirea
CAPITOLUL XI Obligaţiile proprietarului unei construcţii cu destinaţia de locuinţă
CAPITOLUL XII Dispoziţii finale
ANEXĂ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta normă se aplică pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, denumită în continuare asigurarea obligatorie a locuinţelor.

Art. 2. – În cuprinsul prezentei norme, în aplicarea prevederilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenii de mai jos au următorul înţeles:

1.1. eveniment asigurat – riscul acoperit prin poliţa de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD, care apare sau începe să se manifeste în timpul perioadei de asigurare şi care are ca efect producerea de daune pentru care se naşte dreptul la despăgubire;
1.2. daună – prejudiciu material provocat locuinţei în urma producerii unui risc acoperit de PAD;
1.3. despăgubire cuvenită – suma pe care Poolul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare PAID, o datorează beneficiarului PAD pentru daunele care au avut loc în urma producerii riscurilor asigurate;
1.4. asigurător autorizat – societate de asigurare autorizată să practice riscuri de catastrofă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare;
1.5. administrator – persoana ori autoritatea desemnată, în condiţiile legii, să administreze construcţiile cu destinaţia de locuinţe aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ – teritoriale;
1.6. contractant/asigurat – persoană fizică sau juridică cu interes asigurabil asupra locuinţei care face obiectul PAD, respectiv: proprietarul, administratorul, locatorul locuinţei, împuternicitul ori reprezentantul legal al acestora, după caz, care la încheierea contractului obligatoriu de asigurare a locuinţei cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se obligă faţă de PAID să plătească prima de asigurare obligatorie;
1.7. beneficiar PAD – persoană fizică sau juridică, desemnată de proprietar şi menţionată în PAD, îndreptăţită să primească despăgubirea pentru pagubele provocate locuinţei asigurate în urma producerii unui risc acoperit, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
1.8. certificat de asigurare – document care atestă existenţa unei poliţe de asigurare obligatorie PAD pentru locuinţa respectivă, eliberat împreună cu poliţa PAD.

CAPITOLUL II
Clasificarea locuinţelor

Art. 3. – (1) Se consideră locuinţe construcţiile destinate locuirii permanente sau temporare, care sunt alcătuite din una ori mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare care fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă, având structura şi pereţii din elemente precizate în Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Tipurile de locuinţe pentru care se încheie asigurări obligatorii sunt următoarele:

– tip A – construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic;
– tip B – construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.

(2) În situaţia în care o locuinţă este compusă din mai multe corpuri de clădire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau în acelaşi timp, tipul locuinţei se stabileşte în funcţie de materialele din care au fost executate structura de rezistenţă şi pereţii exteriori pentru partea de construcţie care are cea mai mare suprafaţă construită.

Art. 4. – La încheierea PAD, tipul de locuinţă, prevăzut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în baza declaraţiei contractantului/asiguratului.

CAPITOLUL III
Obiectul asigurării obligatorii a locuinţelor

Art. 5. – Obiectul contractului de asigurare îl reprezintă construcţiile cu destinaţia de locuinţă, în sensul art. 3 alin. (1), situate pe teritoriul României.

Art. 6. – Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie pe o perioadă de 12 luni.

Art. 7. – (1) Proprietarii de locuinţe care au încheiate poliţe de asigurare facultative privind riscurile prevăzute de Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a încheia PAD la data expirării contractelor de asigurare facultativă.
(2) Societăţile de asigurare autorizate vor putea încheia asigurări facultative pentru locuinţe pentru riscurile care fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuinţelor, numai pentru sumele asigurate care exced sumele asigurate obligatoriu conform Legii nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru riscurile şi sumele asigurate obligatoriu, prevăzute în Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile de asigurare autorizate vor putea încheia doar poliţe de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale – PAD.

Art. 8. – (1) În cazul construcţiilor cu destinaţie de locuinţă aflate în coproprietate, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte.
(2) Pentru condominiile în care sunt cel puţin 4 apartamente se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În acest caz, valoarea sumei asigurate obligatoriu, precum şi a primelor de asigurare se constituie din totalul sumelor care sunt datorate pentru fiecare locuinţă în parte. În situaţia în care o persoană este proprietara unui număr mai mare de locuinţe, prima de asigurare va fi reprezentată în raport cu cota – parte care revine persoanei respective, valoarea sumei asigurate obligatoriu fiind calculată ca mai sus.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), modul de repartizare la asiguraţii/beneficiarii asigurării a sumelor plătite de PAID cu titlu de despăgubire în cazul producerii riscului asigurat se stabileşte prin norme emise de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

CAPITOLUL IV
Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD

Art. 9. – (1) PAD cuprinde următoarele:

a) informaţii furnizate de contractant/asigurat referitoare la:

– identificarea asiguratului, contractantului şi a beneficiarului asigurării: numele şi prenumele/denumirea, adresa completă a locuinţei, CNP/CUI, telefon;
– identificarea obiectului asigurării: tipul locuinţei, potrivit clasificării prevăzute la art. 3 alin. (1);

b) riscurile acoperite prin contract;
c) suma asigurată obligatoriu pentru tipul de locuinţă asigurat;
d) prima de asigurare obligatorie aferentă sumei asigurate;
e) data emiterii poliţei şi perioada de valabilitate a acesteia;
f) datele de identificare ale PAID;
g) denumirea asigurătorului autorizat care a eliberat PAD în numele şi contul PAID;
h) semnăturile părţilor contractante;
i) denumirea actelor normative care prevăd drepturile şi obligaţiile părţilor contractante.

(2) PAD şi certificatul de asigurare vor avea forma şi conţinutul prevăzut în anexă.

Art. 10. – (1) În baza primei de asigurare plătite integral, aferentă tipului de locuinţă care face obiectul asigurării, asigurătorul autorizat eliberează contractantului, în numele ş contul PAID, o PAD şi un certificat de asigurare pentru fiecare locuinţă aflată în proprietate, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
(2) PAD şi certificatul de asigurare vor putea fi tipărite de către PAID sau emise în sistem electronic de către asigurătorii autorizaţi sau de către PAID, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

CAPITOLUL V
Prima de asigurare

Art. 11. – (1) Asigurarea riscurilor de cutremur, alunecări de teren şi inundaţii pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă se încheie pe perioade de 12 luni, până la momentul la care construcţia îşi pierde destinaţia de locuinţă, data începerii şi data încheierii valabilităţii contractului fiind precizate în PAD.
(2) Plata primei de asigurare obligatorii se face integral şi anticipat, înainte de expirarea valabilităţii PAD, astfel:

a) 20 euro pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă de tip A;
b) 10 euro pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă de tip B.

Art. 12. – Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor se plăteşte în lei asigurătorului care eliberează PAD de către contractantul/asiguratul poliţei, la cursul Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării plăţii, în numerar sau prin virament în contul asigurătorului.

Art. 13. – (1) Asigurătorul care încheie contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor, în numele şi contul PAID, transferă în contul PAID, în termen de 15 zile lucrătoare de la data eliberării PAD, suma încasată cu titlu de primă de asigurare, din care reţine în contul său un comision de 10% din valoarea acesteia.
(2) Cota reprezentând comisionul la care are dreptul asigurătorul care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor poate fi modificată anual prin norme ale preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Art. 14. – (1) Sumele datorate PAID reprezentând prime de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor vor fi evidenţiate în contabilitatea asigurătorului autorizat în contul 4622 “Creditori diverşi pentru asigurări generale” analitic distinct.
(2) Asigurătorul autorizat care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor înregistrează comisionul cuvenit în evidenţele contabile ale acestuia, în creditul contului 70528 “Venituri din servicii prestate privind asigurările generale – alte venituri din servicii prestate analitic distinct asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor”.

CAPITOLUL VI
Perioada de valabilitate a PAD

Art. 15. – (1) Perioada de valabilitate a PAD, denumită şi perioada de asigurare, este intervalul de timp în care PAID preia răspunderea pentru consecinţele producerii unu eveniment asigurat.
(2) Perioada de asigurare obligatorie a locuinţelor este de 12 luni.

Art. 16. – Înainte de expirarea perioadei de valabilitate a PAD pentru locuinţă, contractantul/asiguratul are obligaţia de a încheia un alt contract de asigurare obligatorie a locuinţei, în condiţiile prevăzute de prezentele norme.

Ar. 17. – (1) Răspunderea PAID începe cel mai devreme de la ora 00,00 a zilei următoare celei în care s-a plătit prima de asigurare obligatorie, dar nu mai devreme de:

a) ziua următoare celei în care expiră valabilitatea poliţei de asigurare anterioare, pentru asiguratul care îşi îndeplineşte obligaţia încheierii asigurării cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a acesteia;
b) data la care produce efecte actul care dă persoanei fizice sau juridice dreptul legal de proprietate/folosinţă.

(2) În cazul schimbării proprietarului/administratorului/locatorului construcţiei cu destinaţia de locuinţă, răspunderea PAID curge până la data expirării valabilităţii PAD pentru locuinţa care face obiectul contractului.

Art. 18. – Răspunderea PAID încetează la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în PAD sau anterior acestei date în momentul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă ori bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie.

Art. 19. – În situaţia în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie, suma corespunzătoare valorii primei obligatorii nu se restituie.

CAPITOLUL VII
Riscuri acoperite

Art. 20. – (1) Riscurile care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuinţa asigurată, inclusiv pentru elementele de construcţie şi dependinţele, dotările şi utilităţile construcţiei, sunt: cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile, ca fenomene naturale.
(2) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor acoperă şi daunele directe provocate construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, consecinţa indirectă a produceri evenimentelor menţionate la alin. (1), cum ar fi incendiul, explozia ca urmare a producerii unui cutremur ori alunecări de teren sau alte asemenea cazuri.

Art. 21. – (1) În cazul producerii unui risc asigurat se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate construcţiei cu destinaţia de locuinţă, pentru elementele construcţiei, precum şi pentru dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii, numai dacă acestea fac corp comun cu construcţia destinată locuirii, astfel:

1. pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea mişcării seismice asupra locuinţei;
2. pentru pagubele efectiv produse prin alunecări de teren;
3. pentru pagubele provocate de precipitaţii atmosferice ori topirea bruscă a zăpezii sau revărsări de cursuri de ape, care au ca efect producerea de inundaţii;
4. pentru pagubele produse construcţiilor în urma pătrunderii şi infiltrării apei, în cazul acoperirii pe scurtă durată a terenului cu un strat de apă, provenit din:

– revărsarea unui curs de apă, a unui lac sau a mării ori din formarea sau revărsarea torentelor, şuvoaielor sau puhoaielor din orice cauză, inclusiv ruperea digurilor;
– acumularea apelor provenite din precipitaţii atmosferice abundente sau topirea zăpezii, în zone joase, lipsite de posibilităţi de scurgere sau cu posibilităţi reduse de evacuare a apelor;

5. pentru pagubele produse construcţiilor de apele provenite din una dintre cauzele prevăzute la pct. 3 şi 4, precum şi de apele subterane care ies la suprafaţa terenului, chiar dacă stratul de apă care acoperă terenul atinge (în exterior) numai parţial construcţia cu destinaţia de locuinţă şi pătrunde şi se infiltrează prin pereţi sau prin pardoseală în interiorul acesteia;
6. pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea cutremurelor de pământ ori a inundaţiilor asupra construcţiei, care provoacă alunecări ale terenului care susţine construcţia;
7. pentru pagubele indirecte provocate locuinţei, consecinţa directă a producerii evenimentului asigurat, dacă daunele sunt confirmate de autorităţile competente.

(2) În sensul prezentelor norme, dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii au înţelesurile prevăzute în Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VIII
Riscuri excluse

Art. 22. – (1) Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate:

1.1. de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
1.2. în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
1.3. de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
1.4. de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;
1.5. terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri etc.), precum şi la instalaţiile şi amenajările speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
1.7. la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.).

(2) PAID nu acordă despăgubiri pentru:

2.1. locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
2.2. prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
2.3. cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.

Art. 23. – PAID este îndreptăţit să nu acorde despăgubiri dacă:

1. asiguratul/contractantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile decurgând din contract;
2. în declaraţiile contractantului/beneficiarului ori ale reprezentanţilor acestuia, care au stat la baza încheierii contractului de asigurare sau care sunt făcute cu ocazia cererii de despăgubire ori cu oricare alt prilej, se constată neadevăruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerări sau omisiuni care conduc la inducerea în eroare a PAID ori a asigurătorului care a eliberat PAD;
3. beneficiarul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului său la plata despăgubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu completările şi modificările ulterioare;
4. pagubele au fost favorizate sau agravate din culpă, pentru partea de daună care s-a mărit cu intenţie de către asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc împreună cu asiguratul/beneficiarul la locuinţa asigurată, de prepuşii asiguratului/beneficiarului, de persoanele autorizate să reprezinte beneficiarul pentru obţinerea de despăgubiri ori de contractantul asigurării.

Art. 24. – (1) Se consideră culpă în producerea/mărirea pagubei numai următoarele cazuri:

a) agravarea intenţionată a efectelor unui eveniment asigurat în scopul distrugerii clădirii, dacă aceste fapte rezultă din actele încheiate de organele în drept (poliţia, pompierii, instanţele judecătoreşti etc.);
b) construirea de clădiri în zone periclitate de inundaţii, prăbuşiri şi alunecări de teren, dacă organele în drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat în scris asiguratului (înainte de construire) interdicţia de a se construi în acea zonă, iar pagubele au fost produse de inundaţie, prăbuşire ori alunecare de teren.

(2) Beneficiarii asigurării şi asiguraţii care, după data intrării în vigoare a Legii nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor proceda la construirea, lărgirea ori modificarea locuinţelor fără autorizaţie de construire, emisă în condiţiile legii, sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, afectând structura de rezistenţă a locuinţelor şi favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiţi în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.
(3) Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit legii, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor.

CAPITOLUL IX
Suma asigurată

Art. 25. – (1) Suma asigurată obligatoriu reprezintă limita maximă de răspundere asumată de PAID pentru subscrierea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare tip de locuinţă asigurată, per eveniment şi în agregat, indiferent de numărul de evenimente asigurate produse pe parcursul valabilităţii contractului, şi care este precizată în PAD.
(2) După fiecare daună, suma asigurată se micşorează pentru restul perioadei de asigurare, cu începere de la data producerii oricărui eveniment asigurat, cu suma plătită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma asigurată rămasă.
(3) După plata unei despăgubiri de către PAID, asiguratul poate opta pentru reîntregirea sumei asigurate, prin plata unei prime de asigurare calculate proporţional cu despăgubirea primită, însă numai după efectuarea tuturor reparaţiilor pentru care a fost solicitată despăgubirea.
(4) Dacă prin plata despăgubirii pentru unul ori mai multe evenimente asigurate se atinge suma asigurată prevăzută în PAD, proprietarul este obligat să încheie o nouă asigurare obligatorie, dar numai după efectuarea tuturor reparaţiilor care să satisfacă cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.

Art. 26. – (1) Suma asigurată pentru locuinţele de tip A reprezintă echivalentul în lei al sumei de 20.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei.
(2) Pentru locuinţele de tip B, suma asigurată reprezintă echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei.

CAPITOLUL X
Despăgubirea

Art. 27. – (1) Despăgubirile se acordă pentru pagubele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţe ca urmare a producerii unuia ori a mai multor riscuri asigurate prin PAD.
(2) Stabilirea producerii unui eveniment asigurat, precizat prin PAD ca risc acoperit, se face pe baza actelor emise de instituţiile abilitate să constate potrivit legii starea de dezastru natural (cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, ca fenomene naturale), respectiv autorităţile naţionale de seismologie, geologie, meteorologie şi/sau hidrologie, după caz.

Art. 28. – În cazul existenţei mai multor PAD încheiate pentru aceeaşi locuinţă prin intermediul asigurătorilor autorizaţi şi valabile la data producerii dezastrului natural, beneficiarul PAD nu poate încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţă directă a riscului; în această situaţie, va fi valabilă cea dintâi PAD încheiată, celelalte PAD anulându-se, cu restituirea primelor de asigurare de către PAID.

Art. 29. – (1) În urma producerii unor daune totale ori parţiale la locuinţa asigurată, beneficiarul sau împuternicitul acestuia va formula, în scris, cererea de despăgubire către asigurătorul care a eliberat PAD în numele şi în contul PAID.
(2) În cazul persoanelor care beneficiază de ajutor social, cererea de despăgubire se adresează direct PAID.
(3) Formularea în scris a cererii de despăgubire reprezintă avizare de daună şi obligă asigurătorul care a eliberat PAD să deschidă dosarul de daună şi să iniţieze procedura de regularizare a pagubelor.

Art. 30. – Orice notificare, comunicare, avizare sau înştiinţare în legătură cu PAD se consideră efectuată dacă va fi transmisă în scris, prin unul dintre următoarele mijloace: suport hârtie, formă electronică, fax etc. sau prin înmânare directă, sub semnătură.

Art. 31. – Plata despăgubirilor se va face direct de către PAID în baza centralizatorului transmis de asigurătorul care a efectuat constatarea şi evaluarea prejudiciilor.

CAPITOLUL XI
Obligaţiile proprietarului unei construcţii cu destinaţia de locuinţă

Art. 32. – (1) Proprietarul/Administratorul/Locatorul unei construcţii cu destinaţia de locuinţă are obligaţia să încheie câte un contract de asigurare obligatorie a locuinţelor pentru fiecare locuinţă deţinută în proprietate/administrare/locaţiune şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.
(2) Persoana fizică sau juridică ce devine proprietar/administrator/locator al unei locuinţe neasigurate pentru riscurile acoperite prin asigurarea obligatorie a locuinţelor este obligată să contracteze o PAD pentru acea locuinţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care dobândeşte această calitate în mod legal, respectiv de la data autentificării titlului de proprietate ori de la data desemnării ca administrator.
(3) În cazul schimbării proprietarului/administratorului/ locatorului locuinţei, persoana care înstrăinează o locuinţă asigurată este obligată, odată cu autentificarea actulu de înstrăinare, să înmâneze PAD persoanei care devine proprietară a acesteia, această operaţiune fiind consemnată obligatoriu în actul de înstrăinare. Noul proprietar are obligaţia de a înştiinţa în scris despre acest fapt în termen de 5 zile lucrătoare asigurătorul care a eliberat PAD pentru locuinţa respectivă şi de a prezenta o copie a documentului doveditor.
(4) PAD emisă pe numele asiguratului iniţial rămâne valabilă până la expirarea acesteia, asigurătorul eliberând suplimentar un act adiţional la PAD cu numele noului proprietar al locuinţei care face obiectul contractului. Actul adiţional face parte integrantă din PAD, fapt ce trebuie menţionat în scris pe poliţă, sub semnătura şi ştampila asigurătorului autorizat care a eliberat poliţa.

Art. 33. – (1) Înaintea intrării în vigoare şi în timpul derulării asigurării obligatorii a locuinţei asiguratul are următoarele obligaţii:

1.1. să întreţină locuinţa asigurată în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale în materie şi cu recomandările autorităţilor, constructorului sau, după caz, producătorului, în scopul prevenirii producerii ori apariţiei oricărui eveniment asigurat;
1.2. să răspundă în scris la solicitările PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD, cu privire la împrejurările referitoare la risc pe care le cunoaşte şi să se conformeze recomandărilor făcute de PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD, privind măsurile de prevenire a daunelor;
1.3. să comunice de îndată către PAID ori asigurătorului care a eliberat PAD dispariţia interesului asigurabil în cazul încetării destinaţiei de locuinţă asupra obiectulu asigurat etc.

(2) În cazul producerii oricărui eveniment asigurat, asiguratul are următoarele obligaţii:

2.1. să înştiinţeze de îndată producerea evenimentului asigurat, după caz, la unităţile de pompieri, poliţie, primăria localităţii sau la alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii acestuia, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii sau apariţiei evenimentului, la daunele provocate, precum şi la precizarea vinovaţilor de eventuala mărire a pagubei;
2.2. să înştiinţeze în scris PAID ori asigurătorul care a eliberat PAD, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la momentul în care s-a produs riscul asigurat, precizând seria, numărul şi data emiterii poliţei, despre producerea evenimentului, daunele suferite şi mărimea probabilă a daunei;
2.3. să pună de îndată la dispoziţia PAID ori a asigurătorului care a eliberat PAD toate actele încheiate de organele abilitate, documentele şi evidenţele necesare, precum şi orice alte detalii, probe şi dovezi de care dispune, referitoare la cauza şi cuantumul daunelor suferite care au relevanţă pentru stabilirea dreptului la despăgubire şi a despăgubirii cuvenite sau care sunt solicitate de PAID ori de asigurătorul care a eliberat PAD;
2.4. să facă dovada dreptului de proprietate/administrare asupra locuinţei, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008, republicată, cu modificările ş completările ulterioare.

CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale

Art. 34. – Persoanele care obţin sau încearcă prin orice mijloace să obţină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cele care înlesnesc asemenea fapte se pedepsesc potrivit legii penale ori de câte ori fapta întruneşte elementele unei infracţiuni, iar despăgubirile necuvenit obţinute se recuperează de la acestea.

Art.35. – Anexa face parte integrantă din prezentele norme.

Art. 36. – (1) Prezenta normă intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2012 de punere în aplicare a Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 22 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,
Dan Radu Ruşanu

Bucureşti, 14 august 2013.
Nr. 7.