OUG nr. 126/2024 prevede modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export – Import a României EXIMBANK – S.A. şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Actul normativ introduce noi prevederi în ceea ce privește activitatea Exim Banca Românească în contul statului, în sensul includerii unor activități derulate de aceasta în portofoliul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), prin intermediul căreia se vor mobiliza atât resursele publice, cât și private în scopul finanțării proiectelor de investiții care să susțină dezvoltarea durabilă a țării.
Este vorba despre activități cum ar fi: susținerea dezvoltării infrastructurii, a utilităților de interes public, a dezvoltării regionale, a activității de cercetare-dezvoltare, protecția mediului înconjurător, etc.
În cadrul activității derulate în numele și contul statului, Exim își va consolida capacitatea de susținere a exporturilor românești, a tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate, prin toate tipurile de instrumente financiare specifice unei instituții de tip agenție de credite de export – ECA -(finanțări, garanții și asigurări) în concordanță cu practica celorlalte agenții de export din UE.
Potrivit știrilor juridice, începând cu data de 30.09.2025, Exim nu va mai acorda noi produse de garantare și finanțări în numele și contului statului, altele decât cele legate de activitatea sa în calitate de ECA, însă va continua să asigure administrarea angajamentelor existente pe întreaga durata de viață a acestora.
Totodată, prin acest act normativ se instituie creșterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din produsul intern brut, pentru sfârșitul anului 2024. Această modificare are în vedere asigurarea flexibilității în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanțare din anul 2024, dar și a prefinanțării necesitaților aferente anului 2025, respectiv a menținerii rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.