Delegaţia Permanentă a PNL a adoptat o rezoluţie care cuprinde viziunea partidului cu privire la revizuirii Constituţiei, a informat preşedintele liberalilor, Crin Antonescu.
Conform acestuia, unul dintre principii vizează punerea cetăţeanului în centrul sistemului instituţional.
“Cu alte cuvinte, să pornim filosofia Constituţiei revizuite nu de la stat către cetăţean, fixându-i acestuia drepturi, obligaţii, din perspectiva intereselor statului, ci invers, de la cetăţean, de la drepturile şi obligaţiile sale fundamentale către stat, care cu ansamblul instituţiilor sale să se afle mereu în slujba cetăţenilor, cei care de altfel sunt deţinătorii legitimi ai puterii pe care o încredinţează sub diferite forme prin alegeri democratice reprezentanţilor săi care formează statul şi ansamblul instituţiilor acestora”, a precizat Antonescu.
Antonescu a afirmat că PNL sprijină consacrarea rolului central al Parlamentului.
Totodată, el a precizat că PNL urmăreşte definirea foarte clară a atribuţiilor prezidenţiale şi ale Executivului. Astfel, şeful statului ar trebui să aibă atribuţii executive în domeniul politicii externe, sistemul de siguranţă naţională, apărare şi ordine publică, iar primul ministru cu responsabilitatea pentru echipa guvernamentală, inclusiv remanierile, să fie “sub controlul, cauţiunea Parlamentului”.
Rezoluţia adoptată de PNL cu privire la revizuirea Constituţiei prevede:
– garantarea proprietăţii private;
– realizarea deplină şi efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, în primul rând, a libertăţii economice, a dreptului la apărare în justiţie şi a principiului egalităţii de arme între acuzare şi apărare, a dreptului la viaţa privată şi secretul corespondenţei;
– reafirmarea caracterului naţional al statului român şi a limbii române ca limbă oficială a statului;
– consolidarea caracterului democratic al statului.
În acelaşi timp, documentul stipulează reaşezarea Parlamentului ca principalul for de dezbatere şi de decizie al naţiunii.
Astfel, se vizează consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă şi a principiului constituţional al transparenţei decizionale, prin consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ. În plus, se arată că Guvernul nu răspunde din punct de vedere politic decât în faţa Parlamentului şi că folosirea ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii asumării răspunderii de către Executiv este limitată.
Privitor la reformarea sistemului autorităţilor publice, se prevede asigurarea echilibrului instituţional, prin delimitarea atribuţiilor preşedintelui şi ale Guvernului, faptul că preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot, şi organizarea Parlamentului potrivit principiului bicameralismului, cu atribuţii diferite pentru cele două camere, Camera Deputaţilor urmând să aibă cel mult 300 de membri.