Art.717 alin.2 din Codul de procedură civilă a constituit recent motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Art. 717 alin. 2 C. procedură civilă prevede: “Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.”

În motivarea excepţiei s-a susţinut că pornind de la argumentele reţinute de Curte, potrivit cărora executorul judecătoresc nu face parte din autoritatea judecătorească, autorul excepţiei din prezenta cauză susţine că instanţele, după încuviinţarea executării silite, sunt cele care trebuie să păstreze dosarele de executare silită, iar executorul judecătoresc trebuie să depună orice act de executare efectuat şi în dosarul de la instanţă. Astfel, instanţa are posibilitatea de a efectua controlul acestor acte oricând. Or, în situaţia prevăzută de textul legal criticat, instanţa cere copie a actelor contestate din dosarul aflat la executorul silit, împrejurare care determină, pe de o parte, o încetinire a judecăţii şi, pe de altă parte, un venit suplimentar pentru executor din activitatea de fotocopiere în detrimentul justiţiabilului care nu dispune de resurse băneşti. În plus, autorul excepţiei susţine că are bănuieli legitime că în dosarul de executare aflat la executor se pot schimba acte şi proceduri care afectează una din părţile implicate în executarea silită.

Curtea a respins excepţia şi a constatat că nu sunt incidente considerentele Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, invocate de autorul excepţiei în sprijinul criticilor sale, întrucât prin decizia menţionată Curtea a constatat “încălcarea art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie, prin prisma faptului că începerea/declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, înfăptuirea justiţiei fiind «delegată» executorului judecătoresc”. Or, dispoziţiile criticate în prezenta cauză reglementează tocmai controlul judecătoresc asupra actelor de executare efectuate de executor în cadrul procedurii de executare silită, astfel că raţionamentul utilizat de Curte în precedentul judiciar nu este aplicabil.