PARLAMENTUL ROMÂNIEI
| CAMERA DEPUTAŢILOR |
SENATUL |
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 266 alineatul (1), punctul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“28. serviciile furnizate pe cale electronică includ, în special, serviciile prevăzute în anexa II la Directiva 112 şi la art. 7 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care prestatorul unui serviciu şi clientul său comunică prin intermediul poştei electronice, acest lucru nu înseamnă, în sine, că serviciul furnizat este un serviciu furnizat pe cale electronică;”.
2. După articolul 274 se introduce un nou articol, articolul 2741, cu următorul cuprins:
“Dispoziţii comune livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii
Art. 2741. – (1) În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiţii:
a) cupon valoric înseamnă un instrument care presupune obligaţia de a-l accepta drept contrapartidă sau drept o parte din contrapartida unei livrări de bunuri sau prestări de servicii şi care presupune indicarea bunurilor sau a serviciilor ce urmează a fi livrate sau prestate sau a identităţilor potenţialilor furnizori/prestatori ai acestora, fie pe instrumentul în sine, fie în cadrul documentaţiei aferente, inclusiv în cadrul termenilor şi condiţiilor de utilizare a instrumentului;
b) cupon valoric cu utilizare unică înseamnă un cupon valoric în cazul căruia locul livrării bunurilor sau al prestării serviciilor la care se referă cuponul valoric şi TVA datorată pentru acele bunuri sau servicii sunt cunoscute în momentul emiterii cuponului valoric;
c) cupon valoric cu utilizări multiple înseamnă un cupon valoric, altul decât un cupon valoric cu utilizare unică.(2) Fiecare transfer al unui cupon valoric cu utilizare unică efectuat de o persoană impozabilă care acţionează în nume propriu se consideră a fi o livrare a bunurilor sau o prestare a serviciilor la care se referă cuponul valoric. Predarea efectivă a bunurilor sau prestarea efectivă a serviciilor, în schimbul unui cupon valoric cu utilizare unică acceptat drept contrapartidă sau parte a contrapartidei de către furnizor/prestator, nu se consideră a fi o tranzacţie independentă, pentru partea contrapartidei acoperită de cupon. Pentru partea contrapartidei care nu este acoperită de cuponul valoric cu utilizare unică se consideră că are loc o tranzacţie independentă.
(3) În cazul în care furnizorul/prestatorul bunurilor sau serviciilor nu este persoana impozabilă care, acţionând în nume propriu, a emis cuponul valoric cu utilizare unică, se consideră că furnizorul/prestatorul a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se referă cuponul valoric către persoana impozabilă care a emis în nume propriu cuponul, la data la care este utilizat cuponul.
(4) În cazul în care transferul unui cupon valoric cu utilizare unică este realizat de un intermediar – persoană impozabilă care acţionează în numele altei persoane impozabile, respectivul transfer se consideră a fi livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor la care se referă cuponul valoric, efectuată de persoana impozabilă în numele căreia acţionează intermediarul.
(5) Predarea efectivă a bunurilor sau prestarea efectivă a serviciilor, în schimbul unui cupon valoric cu utilizări multiple acceptat drept contrapartidă sau parte a contrapartidei de către furnizor/prestator, intră în sfera TVA potrivit art. 268, în timp ce fiecare transfer anterior al respectivului cupon valoric cu utilizări multiple nu intră în sfera TVA.
(6) În cazul în care cuponul valoric cu utilizări multiple este transferat de o persoană impozabilă, alta decât persoana impozabilă care efectuează operaţiunea în sfera TVA potrivit alin. (5), orice prestare de serviciu care poate fi identificată, cum ar fi serviciile de distribuţie sau de promovare, intră în sfera TVA.”3. La articolul 278, după alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, alineatele (8) – (12), cu următorul cuprins:
“(8) Prevederile alin. (5) lit. h) nu se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită într-un singur stat membru;
b) sunt prestate servicii către persoane neimpozabile care sunt stabilite, îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în orice stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a);
c) valoarea totală, fără TVA, a prestărilor menţionate la lit. b) nu depăşeşte, în anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda naţională şi nu a depăşit această sumă în cursul anului calendaristic precedent.(9) Atunci când, în cursul unui an calendaristic, pragul prevăzut la alin. (8) lit. c) este depăşit, prevederile alin. (5) lit. h) se aplică de la momentul respectiv.
(10) Prestatorii menţionaţi la alin. (8) care sunt stabiliţi sau, dacă nu sunt stabiliţi, îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România au dreptul de a opta ca locul prestării să fie stabilit în conformitate cu prevederile alin. (5) lit. h). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.
(11) ANAF ia măsurile corespunzătoare pentru a monitoriza îndeplinirea de către persoana impozabilă a condiţiilor prevăzute la alin. (8) – (10).
(12) Valoarea echivalentă în moneda naţională a statelor membre a sumei menţionate la alin. (8) lit. c) se calculează prin aplicarea ratei de schimb publicate de Banca Centrală Europeană la data adoptării Directivei (UE) 2017/2.455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE şi a Directivei 2009/132/CE în ceea ce priveşte anumite obligaţii privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii şi vânzările de bunuri la distanţă. Pentru România, valoarea echivalentă în moneda naţională este de 46.337 lei.”4. La articolul 286 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:
“f) fără a aduce atingere prevederilor lit. a), baza de impozitare aferentă livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru care a fost acceptat drept contrapartidă un cupon valoric cu utilizări multiple, este contravaloarea plătită pentru cuponul valoric sau, în lipsa informaţiilor privind contravaloarea respectivă, valoarea monetară indicată pe cuponul valoric cu utilizări multiple sau în documentaţia aferentă, din care se scade cuantumul TVA aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate. În cazul în care un cupon valoric cu utilizări multiple este acceptat drept contrapartidă parţială pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, la stabilirea bazei de impozitare este avută în vedere contravaloarea plătită pentru cuponul valoric sau, în lipsa informaţiilor privind contravaloarea respectivă, valoarea monetară indicată pe cuponul valoric cu utilizări multiple sau în documentaţia aferentă, din care se scade cuantumul TVA aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate.”
5. La articolul 314 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“a) persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană înseamnă o persoană impozabilă care nu are sediul activităţii economice şi nici nu dispune de un sediu fix pe teritoriul Uniunii Europene;”.
6. La articolul 314, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) În cazul în care o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană optează pentru regimul special şi alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operaţiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de înregistrare fiscală, după caz, precum şi o declaraţie prin care se confirmă că persoana nu şi-a stabilit sediul activităţii economice pe teritoriul Uniunii Europene şi nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare trebuie aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, pe cale electronică.”
7. La articolul 319 alineatul (5), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
“d) prin excepţie de la prevederile lit. a), facturarea face obiectul normelor aplicabile în statul membru în care este înregistrat prestatorul care utilizează unul dintre regimurile speciale menţionate la art. 314 şi 315.”
Art. II. – Prevederile art. I pct. 2 şi 4 se aplică numai cupoanelor valorice emise după intrarea în vigoare a prezentei legi.
*
Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2016/1.065 a Consiliului din 27 iunie 2016 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte tratamentul aplicat cupoanelor valorice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 177 din 1.07.2016 şi art. 1 din Directiva (UE) 2017/2.455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE şi a Directivei 2009/132/CE în ceea ce priveşte anumite obligaţii privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii şi vânzările de bunuri la distanţă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 29.12.2017.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
|
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, |
PREŞEDINTELE SENATULUI |
Bucureşti, 15 aprilie 2019.
Nr. 60.