Curtea Constituţională a României (CCR) subliniază, în motivarea deciziei prin care a admis, parţial, sesizarea privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Statutului judecătorilor şi procurorilor, că răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară revine în primul rând statului, care se poate îndrepta ulterior numai împotriva magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
„Legiuitorul trebuie să adopte o reglementare care, pe de o parte, să acopere toate domeniile dreptului, alegerea sa neputând viza, în mod selectiv, unul sau altul dintre aceste domenii, astfel cum pare a rezulta din noua formulă redacţională a art.96 alin.(4) din Legea nr.303/2004, iar, pe de altă parte, să releve o îndepărtare deosebit gravă de la exigenţele legii, însoţită de o anumită gravitate/intensitate a încălcării astfel realizate.
Nu în ultimul rând, Curtea subliniază faptul că răspunderea patrimonială pentru eroarea judiciară incumbă în primul rând statului, care se poate îndrepta numai împotriva magistratului care şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă pentru a-şi recupera sumele de bani deja plătite, răspunderea patrimonială a acestuia fiind, aşadar, una subsidiară şi indirectă”, se arată în motivare.