Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri a spus în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.
Potrivit actului normativ, au fost introduse prevederi necesare clarificării modului în care organismele publice sunt încurajate să achiziționeze doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică. Pentru încurajarea IMM-urilor se vor dezvolta programe care vor încuraja realizarea de audituri energetice, precum și punerea în aplicare a recomandărilor acestora.
De asemenea, au fost completate unele criterii care stau la baza evaluarii implementării măsurilor de politică alternativă adoptate de România pentru a atinge obiectivul asumat pentru 2020 de economii de energie. Pentru a asigura implementarea utilizării criteriilor enunțate în Directivă, au fost individualizate criteriile pentru fiecare măsură de politică energetică.
Referitor la obligația de a se asigura că la contabilizarea economiilor de energie nu se suprapune evaluarea acțiunilor individuale cu evaluarea măsurilor de eficiență energetică a fost introdusă o prevedere prin care dubla contabilizare va fi evitată.
A fost completat cu noi contravenții capitolul privind sancțiunile, pentru a fi asigurată implementarea efectivă a prevederilor cuprinse în Legea nr. 121/2014
De asemenea, proiectul de lege cuprinde completări și modificari impuse de problemele care au fost întâmpinate până acum în implementarea măsurilor de eficiență energetică.
În ceea ce priveşte sistemul de management al mediului standardul de referinţă este ISO 14001 Sisteme de management de mediu. Organismele de certificare au precizat că organizaţia care a implementat un astfel de sistem “trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură pentru:
- identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului său de management de mediu pe care le poate controla şi pe care le poate influenţa, luând în considerare dezvoltări planificate sau noi, sau activităţi, produse şi servicii noi sau modificate şi
- determinarea acelor aspecte care au sau pot avea impact semnificativ asupra mediului (adică aspecte de mediu semnificative).”
Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, îmbunătăţirea eficienţei energetice face obiectul politicilor, strategiilor şi obiectivelor pe termen mediu şi lung, prin care se urmăreşte reducerea impactului negativ asupra mediului. Obiectivele mai ample, cum sunt cele de protecţie a mediului, au fost formulate prin ţinta „20-20-20”, care reprezintă un set de trei obiective-cheie la nivelul anului 2020, pentru:
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile din 1999;
– creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE;
– îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE.
Într-o perspectiva mai îndepărtată, UE a stabilit un set de obiective pe termen lung în cadrul unor Foi de parcurs până în anul 2050.
Obiectivul UE este trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050, care a identificat necesitatea de a reduce cu 88%-91% emisiile de dioxid de carbon din sectorul rezidenţial şi din sectorul serviciilor (denumite sectorul imobiliar) până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990.
Prin adoptarea de măsuri de politică eficienţă energetică, care conduc la realizarea de economii de energie în rândul consumatorilor, se obține reducerea poluării mediului prin diminuarea producerii de emisii poluante şi gaze cu efect de seră.