Proiect: Aprobarea Programului Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”

Sectorul educațional din România este parte integrantă din strategia Guvernului de atingere a țintelor Europa 2020. Țintele UE sunt centrate pe îmbunătățirea rezultatelor educaționale datorită influenței lor asupra creșterii economice prin ocuparea productivă a forței de muncă, competențe, formare profesională și menținere a elevilor/studenților în sistemul de educație.

Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită în România ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel puțin nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
În condițiile în care ținta UE este de 10%, România și-a propus să atingă până în 2020 o valoare a PTȘ de 11,3%, plecând de la 17,3% în 2013.

Este important să fie luate în considerare obiectivele identificate de strategia Europa 2020: creștere inteligentă, prin îmbunătățirea nivelurilor de educație și formare, și creștere incluzivă, prin sublinierea PTȘ ca factor de risc major pentru șomaj, sărăcie și excluziune socială. Inclusiv obiectivul de creștere sustenabilă care pune accent pe eficiența resurselor, sustenabilitatea și competitivitatea mediului este afectat de PTȘ, care va compromite competitivitatea oricărei economii dacă nu este ținută sub control. Îmbunătățirea abilităților cetățenilor și reducerea părăsirii timpurii a școlii continuă să fie prioritățile cheie ale României. România susține principiul egalității de șanse în educație, indiferent de caracteristicile individuale. În acest sens, provocarea pentru România este de a îmbunătăți performanța educațională în rândul tuturor copiilor/tinerilor pentru a satisface cerințele unei economii bazate pe cunoaștere.

Au fost identificate trei categorii de motive principale pentru care elevii abandonează liceul sau nu reușesc să promoveze examenul de bacalaureat:
 de natură pedagogică;
 de natură financiară;
 de natură personală.

Pentru anumite grupuri dezavantajate, accesul la o educație de calitate este o provocare. De exemplu, în învățământul postobligatoriu, există o discrepanță majoră, în ceea ce privește rata participării școlare, între persoane de etnie romă și cele de altă etnie, în special pentru grupa de vârstă 16-19 ani, mai puțin de 25% dintre tinerii romi fiind elevi, comparativ cu mai mult de 75% pentru populația non-romă.

Rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată, însă tranziția către învățământul superior este mult scăzută, datorită abandonului școlar în creștere și a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învățământul superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2012. În anul școlar 2012/13 erau înscriși 776.616 elevi în 1.605 de licee din România.

Cu toate acestea, media abandonului școlar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011, în procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum și în liceele din mediul rural (aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012).
În aceeași perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte datorită modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Astfel, datele arată că, în anul școlar 2013/2014, o sută de mii de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

În aceeași perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte datorită modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Astfel, datele arată că, în anul școlar 2013/2014, o sută de mii de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

În vederea realizării obiectivelor acestui Program național s-a aprobat de către Guvern și Președintele României, un Memorandum privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut în vederea susținerii implementării obiectivelor, inclusiv a raportului negocierii, precum și a textului negociat al Acordului de Împrumut, iar în data de 16.03.2015 Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat împrumutul.

Pentru remedierea situațiilor expuse anterior, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a propus un program național de intervenție la nivelul învățământului liceal și al învățământului superior, ale cărui direcții de acțiune vor conduce la creșterea calității educației, prin îmbunătățirea ratei de tranziție de la nivelul secundar superior către nivelul universitar și îmbunătățirea gradului/ratei de menținere a studenților în învățământul universitar.

Beneficiarii finali ai Programului Național sunt: (i) elevii din liceele cu rezultate scăzute la examenele de bacalaureat și (ii) studenții din primii ani de facultate din instituțiile publice de învățământ superior. Datorită discrepanței semnificative în ceea ce privește rata de absolvire a învățământului secundar superior între populația de etnie romă și cea de altă etnie, programul va acorda o atenție deosebită constrângerilor acestor elevi și studenți, dar nu în mod exclusiv.

Acest Program Național abordează astfel nevoile elevilor în risc de părăsire a școlii, la nivel liceal sau universitar, ceea ce este fundamental pentru România, în condițiile susținerii unei creșteri economice inteligente, în contextul declinului demografic cu care ne confruntăm și a unei populații îmbătrânite.

Obiectivele Programului Național sunt în concordanță cu strategia Europa 2020, dar complementare priorităților finanțate din fonduri nerambursabile structurale în cadrul viitoarei perioade de programare 2014-2020, ambele punând accent pe grupuri dezavantajate, îmbunătățirea calității în educație, reducerea abandonului și creșterea participării în învățământul superior. Deși Obiectivul Tematic 10 (Educație și formare) permite investiții în reducerea părăsirii timpurii a școlii, creșterea participării la învățare pe tot parcursul vieții și în învățământul superior, acesta nu finanțează tipul de intervenții abordate de acest program național. În ceea ce privește învățământul preuniversitar, de exemplu, fondurile europene se vor orienta cu prioritate spre educația timpurie și învățământul general obligatoriu.

Programul Național este conceput pentru a aborda aspecte de natură academică şi socială a performanţei scăzute a elevilor în învăţământul secundar superior, precum şi în primii ani din învăţământul superior. Prin Programul Național se vor finanța scheme de granturi derulate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice și adresate liceelor și instituțiilor de învățământ superior de stat.

Toate activitățile propuse în program se subscriu legilor și reglementărilor naționale în domeniu, în special Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea atingerii obiectivelor pe care ni le propunem, este necesară o abordare unitară, complexă, la nivel de sistem, atât la nivel universitar, cât și al învățământului secundar superior, ceea ce conduce la necesitatea implementării unui program național, în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, care dispune de capacitatea instituțională necesară în acest sens și finanțat din bugetul de stat.

Eforturile de modernizare și dezvoltare depuse până în prezent trebuie intensificate, în direcția atingerii unui nivel de calitate care să asigure învățământului românesc comparabilitatea cu cele mai performante sisteme educaționale europene și mondiale, precum și pentru asigurarea accesului la educație pentru toate categoriile de elevi și studenți.

Obiectivele Programului sunt reducerea ratei de abandon școlar în licee și universități, creșterea ratei de absolvire și îmbunătățirea performanței la bacalaureat, precum și o creștere a ratei de înscriere în învățământul superior.
Rezultate așteptate:
 Reducerea abandonul școlar în anii terminali ai învațământului liceal la 3.5%;
 Creșterea ratei de participare și de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanțe slabe;
 Reducerea abandonul școlar în primul an de facultate.

Aceste obiective se vor îndeplini prin finanțarea de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice a unor proiecte acordate liceelor și universităților prin calificarea și participarea la competiții de acordare de granturi.