LEGEA Nr. 289/2002*)
privind perdelele forestiere de protecţie
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, amplasarea şi înfiinţarea acestora
CAPITOLUL III Procedura de expropriere
CAPITOLUL IV Gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie
CAPITOLUL V Finanţarea lucrărilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie
CAPITOLUL VI Răspunderi şi sancţiuni
CAPITOLUL VII Dispoziţii finale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prevederile prezentei legi se aplică perdelelor forestiere de protecţie, astfel cum sunt definite la pct. 23 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – Potrivit prezentei legi, perdelele forestiere de protecţie sunt de următoarele tipuri:
a) pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat;
b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;
c) pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor;
d) pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele;
e) pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.
Art. 3. – (1) Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecţie se exercită în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
Art. 4. – (1) Reţeaua de perdele forestiere de protecţie formează Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie.
(2) Potrivit prezentei legi, realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se declară de utilitate publică.
(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.
Art. 5. – (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi pentru crearea de cordoane forestiere.
(2) Cordoanele forestiere sunt constituite din plantaţii de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de pădure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lăţimi de până la 30 m şi se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi malurilor sau în jurul localităţilor. În aceste cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau funcţiile de protecţie ale acestora.
CAPITOLUL II
Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, amplasarea şi înfiinţarea acestora
Art. 6. – (1) Perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării şi Podişul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă. Amplasarea se face pe bază de documentaţii tehnice, de regulă în reţele rectangulare, în mod eşalonat, în ordinea urgenţelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride.
(2) Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele ţării, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare. Procedura de identificare şi de împădurire a terenurilor degradate este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998**) privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999. În această categorie se încadrează şi terenurile cu nisipuri mobile, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea lor.
(3) Perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă.
(4) Perdelele forestiere pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor şi sloiurilor de gheaţă se realizează de-a lungul acestora în aliniamente rectangulare, pe lăţimi şi lungimi diferite, în funcţie de orografia terenului, viteza curentului apei, de înălţimea valurilor şi de forţa de împingere a gheţurilor.
(5) Perdelele forestiere pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale se realizează în jurul comunităţilor urbane şi rurale, al unităţilor industriale poluante, al unor obiective economice, sociale, culturale şi strategice.
(6) În cazul înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie în cadrul unei arii naturale protejate se vor respecta prevederile legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
(7) În cazul în care terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie sunt incluse pe lista siturilor contaminate, se vor respecta prevederile legale referitoare la protecţia solului şi subsolului.
Art. 7. – (1) Necesitatea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, ale căror servicii se achiziţionează în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice. Studiile efectuate sunt supuse avizării Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Şişeşti”.
(2) Întocmirea documentaţiilor tehnico – economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se face de persoane juridice atestate potrivit legii, ale căror servicii se achiziţionează în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice.
(3) Execuţia perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico – economice care cuprind în mod obligatoriu:
a) elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecţie: orientarea, lăţimea şi distanţa dintre perdelele forestiere de protecţie, schemele de plantare, speciile indicate pentru împăduriri;
b) lucrările de întreţinere până la declararea închiderii stării de masiv;
c) investiţia specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecţie, precum şi alte date necesare;
d) identificarea proprietarilor;
e) planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecţie;
f) documentaţia cadastrală întocmită în sistem stereografic de proiecţie 1970, avizată de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele, cu atribuire de numere cadastrale. La cererea proprietarilor, pentru imobilele respective se vor deschide cărţi funciare, conform reglementărilor în vigoare.
(4) La solicitarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, se va nota în cartea funciară faptul că imobilul este supus procedurii de împădurire conform prevederilor prezentei legi.
(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege terenul agricol pe care se înfiinţează perdele forestiere de protecţie.
(6) Radierea notării din cartea funciară se face la solicitarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin structurile silvice teritoriale, în urma finalizării procedurii sau a renunţării la efectuarea investiţiilor.
(7) Avizarea documentaţiilor tehnico – economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se face de comisia tehnico – economică constituită la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(8) Executarea perdelelor forestiere de protecţie în siturile Natura 2000 se face după obţinerea actului de reglementare care va rezulta în urma procedurii de evaluare adecvată.
Art. 8. – (1) Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice ale căror suprafeţe au fost cuprinse în documentaţiile prevăzute la art. 7 alin. (2).
(2) Perdelele forestiere de protecţie, înfiinţate cu acceptul proprietarilor de terenuri agricole şi finanţate cu sursele prevăzute la art. 31, rămân în proprietatea acestora.
Art. 9. – (1) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de titularii dreptului de proprietate, se face cu acordul scris al acestora, în condiţiile prevăzute la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), titularii dreptului de proprietate vor fi notificaţi de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la:
a) necesitatea, utilitatea publică şi amplasamentul perdelelor forestiere de protecţie;
b) posibilitatea de a-şi exprima acordul pentru înfiinţarea perdelei forestiere de protecţie, urmând să rămână în continuare proprietari şi să beneficieze de compensaţia prevăzută la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
c) posibilitatea declanşării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în cazul în care nu îşi exprimă acordul.
(3) Titularii dreptului de proprietate vor fi informaţi despre realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin afişare pe site-ul instituţiei.
(4) Exprimarea în scris a acordului de către titularii dreptului de proprietate se face în termen de 45 de zile de la data notificării acestora, prin procedura prevăzută la alin. (2).
(5) Acordul scris este însoţit de un document doveditor al dreptului de proprietate. Prevederile art. 7 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(6) În situaţia în care titularii dreptului de proprietate nu îşi exprimă acordul pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (3), se demarează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile prezentei legi, expropriator fiind statul român, prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.
Art. 10. – Terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie au destinaţie silvică şi se introduc în amenajamente silvice în termen de 90 de zile de la recepţia lucrărilor de împădurire.
Art. 11. – Recepţia lucrărilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se face cu participarea obligatorie a:
a) deţinătorului terenului;
b) reprezentantului structurii teritoriale de specialitate silvică a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
c) reprezentantului unităţii specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire.
CAPITOLUL III
Procedura de expropriere
Art. 12. – (1) Pentru fiecare imobil supus exproprierii, expropriatorul întocmeşte o documentaţie tehnico – economică ce cuprinde:
a) documentaţia cadastrală;
b) confirmarea că titularul dreptului de proprietate nu şi-a exprimat acordul prevăzut la art. 9 alin. (4).
(2) La nivelul unităţii administrativ – teritoriale se întocmeşte planul cu amplasamentul lucrării care conţine imobilele expropriate şi numerele cadastrale atribuite, avizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.
(3) Conţinutul documentaţiilor cadastrale se stabileşte pe bază de protocol între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
(4) Planul cu amplasamentul lucrării se întocmeşte pe fiecare unitate administrativ – teritorială şi se avizează de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale subordonate. După atribuirea numerelor cadastrale tuturor imobilelor supuse exproprierii, planul cu amplasamentul lucrării va conţine numerele cadastrale alocate imobilelor în cauză.
(5) Planul cu amplasamentul lucrării însoţit de un centralizator cuprinzând numele proprietarilor, adresa imobilului, suprafaţa imobilului, numărul cadastral, numărul de carte funciară şi oferta de despăgubire se aduce la cunoştinţa publică de comisia prevăzută la art. 15 alin. (1) prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afişat până la finalizarea procedurii de expropriere, precum şi prin afişarea pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
Art. 13. – (1) Imobilele supuse exproprierii pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie se evaluează prin experţi evaluatori autorizaţi, ale căror servicii se achiziţionează potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice.
(2) Toate cheltuielile pentru dobândirea imobilelor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 14. – (1) Pe baza documentaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1), Guvernul aprobă, prin hotărâre, declanşarea procedurii de expropriere, darea în administrare expropriatorului a tuturor imobilelor delimitate în planul cu amplasamentul lucrării pe fiecare unitate administrativ – teritorială, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit de experţi evaluatori autorizaţi şi termenul în care aceasta se virează expropriatorului.
(2) Este interzisă emiterea de autorizaţii de construire şi de acte administrative pe imobilele cuprinse în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1), după intrarea în vigoare a acesteia.
(3) La cererea expropriatorului, oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară va intabula dreptul de proprietate al statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, conform reglementărilor în vigoare.
(4) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi suplimentată, prin hotărâre a Guvernului, la cererea expropriatorului, ca urmare a realizării rapoartelor de evaluare a imobilelor supuse exproprierii, pentru fiecare unitate administrativ – teritorială, precum şi în orice alte situaţii, temeinic motivate.
Art. 15. – (1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 14 alin. (1), expropriatorul numeşte, prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, o comisie de verificare a dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate şi de expropriere la nivelul fiecărei unităţi administrativ – teritoriale pe raza căreia se realizează exproprierea, denumită în continuare comisia.
(2) Dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul – lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor – convenţională, judiciară, legală, succesorală.
(3) Comisia este alcătuită din 5 membri, după cum urmează:
a) un consilier juridic al structurii teritoriale silvice din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură – preşedinte;
b) primarul unităţii administrativ – teritoriale – membru;
c) 3 reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, din care unul cu studii juridice – membri.
(4) Comisia constituită potrivit alin. (1) poate lucra valabil în prezenţa a cel puţin 3 membri.
(5) Deciziile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor comisiei.
(6) Planul cu amplasamentul lucrării şi centralizatorul prevăzut la art. 12 alin. (5) se aduc la cunoştinţa publică, prin grija comisiei.
Art. 16. – (1) În vederea obţinerii despăgubirilor, proprietarii asupra imobilelor care fac obiectul exproprierii depun, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa publică, o cerere scrisă şi declaraţia autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii.
(2) În termen de 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1), proprietarilor asupra imobilelor le sunt transmise despăgubirile cuvenite, în contul bancar indicat de aceştia.
(3) În situaţia în care nu s-au depus în termen documentele prevăzute la alin. (1) ori nu se pot identifica proprietarii, despăgubirea pentru imobilul expropriat se indisponibilizează într-un cont purtător de dobândă şi se va elibera persoanelor care fac dovada dreptului de proprietate.
Art. 17. – (1) În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit legii civile.
(2) Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor de proprietate dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(3) Eventualele litigii amână plata despăgubirilor, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator.
(4) În situaţia în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi.
(5) În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptăţit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct pe seama moştenitorilor aparenţi.
(6) Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(7) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real aflaţi în concurs nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor.
(8) Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoţită de declaraţia autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii stabilite prin hotărârea comisiei prevăzute la art. 15 alin. (1) sau, după caz, de hotărârea judecătorească de stabilire a cuantumului despăgubirii, definitivă şi irevocabilă.
Art. 18. – (1) Identificarea imobilelor supuse exproprierii aflate în litigiu se face numai în baza unei documentaţii cadastrale, întocmite conform reglementărilor legale în vigoare.
(2) La cererea comisiei, solicitantul are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea în termen de 15 zile de la data primirii înştiinţării.
(3) În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele solicitantului, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul în condiţiile prezentei legi.
(4) Hotărârea de stabilire a despăgubirilor se comunică solicitantului, precum şi celorlalţi titulari ori, după caz, titularilor aparenţi, se afişează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul expropriat şi se afişează, în extras, pe pagina de internet a expropriatorului.
(5) În termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii comisiei, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate ori consemnarea acestora, în condiţiile art. 17 alin. (1), (4) şi (7).
Art. 19. – (1) Expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile art. 17 alin. (1), (4) şi (7) se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei.
(2) Orice persoană care se consideră îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 3 ani de la data afişării hotărârii de stabilire a despăgubirilor la sediul consiliului local, în condiţiile art. 18 alin. (4).
(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, experţii şi instanţa de judecată se vor raporta la momentul transferului dreptului de proprietate.
(4) În cazul prevăzut la alin. (3), eliberarea despăgubirii se face de către expropriator în termen de 90 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia.
Art. 20. – (1) Actele juridice care se încheie după data comunicării hotărârii comisiei prevăzute la art. 18 alin. (4) sau după data plăţii ori, după caz, a consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută.
(2) Transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului operează de drept la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în condiţiile prezentei legi.
Art. 21. – După îndeplinirea procedurilor prevăzute la art. 16, proprietarii asupra imobilelor sunt obligaţi să permită accesul expropriatorului pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie.
Art. 22. – Faptele persoanelor fizice şi juridice prin care acestea împiedică realizarea perdelelor forestiere de protecţie constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei până la 1.200 lei, dacă forma în care are loc aceasta nu constituie o faptă mai gravă pedepsită de lege ca infracţiune.
Art. 23. – (1) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 22 se fac de către personalul silvic împuternicit, ofiţerii şi agenţii de poliţie şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.
(2) Prevederile art. 22 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, amenzile stabilite potrivit prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.
(4) În situaţia în care fapta prevăzută la art. 22 constituie infracţiune, se aplică prevederile legii penale. Competenţa de constatare a infracţiunii aparţine structurilor specializate ale statului, conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL IV
Gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie
Art. 24. – Perdelele forestiere de protecţie sunt supuse unor norme tehnice silvice, elaborate în condiţiile art. 44, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a acestora, în vederea exercitării funcţiilor de protecţie pentru care au fost înfiinţate.
Art. 25. – (1) Deţinătorii cu orice titlu de perdele forestiere de protecţie au obligaţia să ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, să respecte dispoziţiile cu privire la protecţia pădurilor şi la circulaţia materialelor lemnoase, prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte reglementări specifice domeniului, şi să execute lucrări de îngrijire, conform normelor tehnice.
(2) Organele silvice, prefecţii, consiliile judeţene şi locale, unităţile de poliţie, jandarmerie, unităţile şi formaţiunile de pompieri, unităţile Ministerului Apărării Naţionale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege, îi vor sprijini pe deţinătorii de perdele forestiere de protecţie în acţiunile de pază a vegetaţiei forestiere şi de stingere a incendiilor de pădure.
(3) La solicitarea proprietarilor de perdele forestiere de protecţie, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin unităţile sale teritoriale, va prelua asupra sa paza şi gospodărirea vegetaţiei forestiere respective, pe bază de contracte sau convenţii încheiate cu solicitanţii.
(4) Perdelele forestiere de protecţie se administrează prin ocoale silvice, care au obligaţia să asigure paza acestora împotriva furturilor şi păşunatului neautorizat.
Art. 26. – Reducerea suprafeţei perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de forma de proprietate, este interzisă. Dispoziţiile art. 35 – 37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.
Art. 27. – Valorificarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecţie se face de către persoanele prevăzute la art. 25 alin. (1).
Art. 28. – (1) Recoltarea materialului lemnos din perdelele forestiere de protecţie este permisă numai cu marcarea prealabilă, contra cost, de către ocolul silvic a arborilor de extras.
(2) Materialul lemnos subţire, cu diametrul sub 10 cm, se va extrage sub îndrumarea personalului silvic, fără marcarea prealabilă a acestuia.
Art. 29. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin comisariatele de regim silvic şi cinegetic şi ocoalele silvice pe a căror rază se află, organizează controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice şi de pază a vegetaţiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie, precum şi cele referitoare la circulaţia materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.
Art. 30. – Păşunatul este interzis în perdelele forestiere de protecţie. Dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.
CAPITOLUL V
Finanţarea lucrărilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie
Art. 31. – (1) Sursele de finanţare pentru întocmirea documentaţiilor tehnico – economice de realizare a perdelelor forestiere de protecţie, precum şi pentru realizarea respectivelor lucrări sunt următoarele:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar şi alocaţii de la bugetul de stat, potrivit art. 91 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
b) fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit potrivit art. 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
c) fondul pentru mediu;
d) alocaţii de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
e) sponsorizări de la societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fundaţii şi altele;
f) surse financiare externe nerambursabile sau creditele externe pe termen lung;
g) contribuţia benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrărilor de ameliorare;
h) alte surse legale.
(2) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în calitate de coordonator tehnic al acţiunilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, va solicita anual includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare pentru împădurirea acestora în anul următor.
(3) Finanţarea administrării perdelelor forestiere de protecţie şi paza acestora împotriva furturilor şi păşunatului neautorizat se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.
Art. 32. – Întocmirea studiilor şi a documentaţiilor tehnico – economice pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie prevăzute la art. 7 se finanţează din sursele prevăzute la art. 31.
Art. 33. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, împreună cu celelalte ministere interesate în crearea de perdele forestiere de protecţie, va întocmi până la data de 30 mai a fiecărui an situaţia fondurilor existente, conform surselor prevăzute la art. 31 destinate realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, pe fiecare tip, pentru anul următor.
(2) Fondurile necesare pentru finanţarea de la bugetul de stat a perdelelor forestiere de protecţie vor fi solicitate anual de către direcţia de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură până la data de 30 mai, pentru a fi incluse în bugetul de stat pentru anul următor, cu destinaţia respectivă.
(3) Sumele constituite în condiţiile prevăzute la art. 31 vor fi depuse în conturi bancare purtătoare de dobândă şi vor fi utilizate în exerciţiul financiar al anului următor, cu excepţia alocaţiilor de la bugetul de stat.
Art. 34. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de secetă şi a deşertificării.
CAPITOLUL VI
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 35. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.
Art. 36. – (1) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile art. 106 – 115 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 98 – 100, 102 şi 104 – 107 din Legea nr. 26/1996*), precum şi cu prevederile Legii nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice**).
(2) Contravenţiilor prevăzute în Legea nr. 31/2000 le sunt aplicabile şi prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 37. – (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este coordonatoare a Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi colaborează cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii***), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, precum şi cu alte instituţii şi operatori economici interesaţi.
(2) În cazul imobilelor expropriate, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură actualizarea anuală a inventarului centralizat al bunurilor proprietate publică a statului.
Art. 38. – La nivelul judeţelor în care urmează să se creeze reţele de perdele forestiere de protecţie se înfiinţează comandamente judeţene sub responsabilitatea directă a prefecţilor, constituite din conducerile direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, ale direcţiilor silvice judeţene, ale altor instituţii interesate, precum şi din primarii localităţilor, care vor analiza periodic stadiul realizării programului anual de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie la nivel de localitate, respectiv la nivel de judeţ.
Art. 39. – Componenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile structurilor prevăzute la art. 37 şi 38 se vor stabili prin hotărâre a Guvernului****), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 40. – Guvernul, la propunerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, va lua măsuri pentru adaptarea structurii şi activităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în teritoriu, în vederea realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.
Art. 41. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va raporta anual Guvernului situaţia identificării terenurilor destinate realizării Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.
Art. 42. – Pentru terenurile pe care se realizează perdele forestiere de protecţie deţinătorii acestora nu datorează taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Art. 43. – Deţinătorii de terenuri împădurite, în condiţiile prezentei legi, vor asigura cu continuitate, după închiderea stării de masiv, pe cheltuială proprie, lucrările de îngrijire, pază şi protecţie a vegetaţiei forestiere, cu respectarea normelor tehnice silvice pentru această categorie.
Art. 44. – Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi norme tehnice silvice pentru înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea vegetaţiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie*****).
Art. 45. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 28 decembrie 2011.
**) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999, a fost abrogată prin prevederile art. 139 lit. c) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
*) Legea nr. 26/1996 – Codul silvic a fost abrogată prin prevederile art. 139 lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu modificările ulterioare.
**) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin prevederile art. 46 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificările ulterioare.
***) A se vedea dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
****) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 548/2003 privind atribuţiile Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca minister coordonator al Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi componenţa, modul de funcţionare şi atribuţiile comandamentelor judeţene de analiză a realizării programului anual de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003.
*****) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 636/2002 privind aprobarea Îndrumărilor tehnice silvice pentru înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea vegetaţiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 19 februarie 2003.