Una din cele mai importante noutăţi legislative ale momentului o găsim în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 685 din 07.11.2013: Decizia Curţii Constituţionale nr. 437/2013 în baza căreia pensiile acelor persoane al căror drept la pensie s-a deschis în acea perioadă vor fi recalculate. Mai exact, Curtea a descurcat un ghem de dispoziţii legale alambicate, stabilind care articol de lege se aplică pentru care perioadă. Vă invit să trecem în revistă regulile de contabilitate în discuţie.
Noutăţi legislative: aplicarea legii în timp dă iarăşi bătăi de cap
Această decizie a Curţii Constituţionale se datorează sesizării acesteia de către trei persoane pensionate din Arad, ce au considerat că o anumită dispoziţie legală îi nedreptăţeşte. După cum vedem, iniţiativa lor a fost încununată cu succes, forul constituţional dându-le dreptate. Dispoziţiile legale în discuţie sunt alienatele (2) şi (3) din OUG 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 263/2010 din Monitorul Oficial nr. 852/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, care prevedeau următoarele:
(2) Indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) (de 1,06) se aplică şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011.
(3) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Despre ce vorbim, mai exact? Despre indexarea pensiilor în funcţie de nivelul inflaţiei; după cum ştim, pensiile, ca şi salariile, necesită a fi adaptate în funcţie de inflaţie, pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu. După cum OUG 1/2013 detaliază, indicele de corecţie se aplică “ o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie”. Însă, observăm că textul de lege de mai sus, intrat în vigoare în 2013, vine şi stabileşte reguli aplicabile pentru o perioadă de timp anterioară, şi anume, perioada ianuarie 2011 – 2013. Dat fiind faptul că avem dispoziţiile articolului 15 alineat (2) din Constituţie care stabilesc faptul că legea dispune numai pentru viitor, ne putem da seama că suntem în faţa unei probleme de constituţionalitate.
Forul constituţional a disecat dispoziţiile legislative în materie, şi a identificat ce altă dispoziţie legislativă privind aplicarea indicelui de corecţie exista anterior intrării în vigoare a OUG 1/2013. Este vorba de articolul 170 din Legea 263/2010, care stabileşte că, pentru persoanele care ies la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, punctajului mediu anual să i se aplice un indice de corecţie “calculat ca raport între 43, 3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată.” Însă, articolul 170 nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, odată cu celelalte dispoziţii ale Legii 263/2010, ci a avut loc o amânare a a intrării în vigoare, mai întâi, până la 1 ianuarie 2012, apoi, până la 1 ianuarie 2013.
Curtea a stabilit în felul următor: de la 1 ianuarie 2013, când articolul 170 a intrat, în cele din urmă, în vigoare, nu doar că persoanele ce urmau să iasă la pensie începând de la această dată urmau să beneficieze de această dispoziţie legală, ci şi persoanele al căror drept de pensie s-a născut în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2013. Aşadat, toate persoanele care au ieşit la pensie în această perioadă au dreptul, de la 1 ianuarie 2013, la recalcularea pensiilor după indicele de corecţie de care au fost privaţi.
Însă, la data de 23 ianuarie 2013, a intrat în vigoare OUG 1/2013 care, în dispoziţiile despre a căror neconstituţionalitate vorbim (enunţate mai sus), a înlăturat, practic, aplicarea articolului 170 din Legea 263/2011. Ordonanţa de urgenţă a stabilit un nou algoritm de calcul pentru indicele de corecţie, în cadrul art. I punctul (3), şi anume că acesta se calculează “ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011”. De asemenea, după cum am văzut, prin OUG 1/2013 s-a stabilit că “în anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual determinat (…) este 1,06.”, indice care urma să se aplice şi punctajului mediu anual aplicabil persoanelor cu drept la pensie din perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2013.
După cum observăm, s-a ajuns, din nou, la o clasică situaţie în care două dispoziţii legislative se bat cap în cap. Însă, în urma sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a tranşat şi a stabilit următoarele:
- Persoanelor care au ieşit la pensie în perioada ianuarie 2011- 23 ianuarie 2013 li se va aplica algoritmul de calcul prevăzut de articolul 170 din Legea 263/2010, chiar dacă aplicarea acestui articol a fost amânată până în 2013; aplicarea indicelui de corecţie se va face din oficiu, aşadar nu este nevoie de o sesizare din partea persoanelor pensionate ce vor beneficia de recalculare. Persoanele care au ieşit la pensie din 2011 încoace vor primi, aşadar, diferenţa de bani rezultată din aplicarea indicelui de corecţie cuantumului pensiilor pe care deja le-au primit; plata sumelor datorate se va face, conform unor declaraţii din presă, începând cu anul 2014;
- Persoanelor al căror drept la pensie se naşte după data de 23 ianuarie 2013 li se va aplica metoda de calcul prevăzută de OUG 1/2013, deoarece, după cum Constituţia stabileşte, “legea dispune numai pentru viitor”. – aplicarea acestor dispoziţii persoanelor pensionate în perioada 2011-2013 ar fi fost în defavoarea lor, algoritmul din Legea 263/2010 fiind mai avantajos.
Cum să ne facem dreptate prin excepţia de neconstituţionalitate
Aşadar, după cum putem vedea, persoanele ce au sesizat, în acest caz, Curtea Constituţională nu au reuşit doar să obţină dreptatea pentru ei, ci şi pentru toate persoanele aflalte într-o situaţie similară lor. Cum au făcut acest lucru? Prin instrumentul excepţiei de neconstituţionalitate. Mai exact, dacă vă aflaţi într-un proces în care ajungeţi la concluzia că dispoziţia legală ce trebuie să vi se aplice nu este conformă cu Constituţia (atenţie, însă, trebuie să identificaţi exact articolul din Constituţie pe care îl consideraţi ilegal, de aceea, e preferabil să apelaţi la sfaturile unui expert) aveţi posibilitatea de a ridica în faţa instanţei în care vă aflaţi excepţia de neconstituţionalitate.
Astfel, instanţa respectivă, cum a fost Tribunalul Arad, în cazul de faţă, va sesiza forul constituţional şi aşa veţi ajunge să investiţi Curtea Constituţională cu problema dumneavoastră. Aşadar, nu doar că veţi avea şansa de a vă face dumneavoastră dreptate, ci veţi avea şanse să schimbaţi modul de aplicare al unei legi pentru toate persoanele vizate de ea. Nu e puţin lucru, nu?