Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

 În interpretarea şi aplicarea art. 11 alin. (4) şi art. 18 din Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, este permisă depăşirea nivelului indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar prin acordarea indemnizaţiei de hrană?.

În practica judiciară într-o opinie majoritară s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea – cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale, incluzând indemnizaţia de hrană, nu trebuie să depăşească nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar. Cu alte cuvine, chiar şi prin acordarea indemnizaţiei de hrană trebuie respectată limita instituită de acest text de lege.

Într-o opinie minoritară, regăsită în practica judiciară, acţiunile cu acest obiect au fost admise, considerându-se că drepturile băneşti rezultate din acordarea indemnizaţiei de hrană au natura juridică a unor venituri salariale, în înţelesul art. 7 lit. m) din Legea – cadru nr. 153/2017, fără a însemna însă limitarea acordării unui asemenea drept în considerarea art. 11 alin. (4) din Legea – cadru nr. 153/2017, dacă sunt avute în vedere condiţiile speciale instituite de textul legal în care operează această limitare.

Prin Decizia nr. 38/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 244/2025, a admis sesizarea și stabileşte că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi ale art. 18 din Legea – cadru nr. 1 53/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin acordarea indemnizaţiei de hrană nivelul veniturilor salariale nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar.