Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că limitele libertăţii de exprimare în cazul jurnaliştilor sunt mai largi decât în cazul persoanelor particulare invitate în emisiune, dar şi comportamentul acestora este supus unor rigori deontologice specifice, în funcţie de rolul jucat în cadrul acelei emisiuni, corelativ dreptului publicului de a fi informat în mod corect despre subiecte de interes public.

În speţă, instanţa supremă a constatat că ar fi trebuit determinate, în mod distinct şi într-o manieră concretă, care sunt obligaţiile profesionale, pretins încălcate, ale moderatorului emisiunii şi cele ale reporterilor care au realizat emisiunea denunţată ca fiind defăimătoare şi care este contribuţia acestora la dezbaterea publică imputată lor de către reclamant, întrucât pârâta chemată în judecată poate răspunde exclusiv în calitate de comitentă a prepuşilor săi, precum şi să se identifice care sunt afirmaţiile şi relatările invitaţiilor care au participat la acea emisiune, care este ponderea lor în cadrul emisiunii, în considerarea faptului că aceştia nu au fost chemaţi în judecată de către reclamant.