Art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede: “Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.”

Acest articol de lege a constituit obiect al unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală “încalcă prevederile Constituţiei României”. Arată că dispoziţiile în vigoare se referă la ascultarea inculpatului şi la faptul că poate fi depusă şi o declaraţie notarială în acest sens, procedura în sine reprezentând un monolog, iar nu o audiere a inculpatului. De asemenea, întrebările adresate pot fi precizatoare, şi nu determinate.

Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că din formularea prezentei excepţii nu se poate identifica textul de referinţă pretins încălcat, astfel încât Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu întruneşte condiţia de admisibilitate referitoare la motivare, aşa încât nu poate exercita controlul de constituţionalitate.