Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul condamnat împotriva deciziei de condamnare pronunțată în primă instanță, reținând, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 431 C.proc.pen., respectiv, art. 432 C.proc.pen., pe de o parte că atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu sunt hotărâri definitive nesupuse căii de atac a apelului, iar pe de altă parte reține că deși dispozițiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen. stabilesc faptul că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, aceste dispoziții reglementează procedura de judecare a contestației în anulare după parcurgerea procedurii prealabile, și anume admiterea în principiu, or în cauză nu este depășit momentul procedural al admisibilității în principiu, motiv pentru care nu sunt aplicabile în cauză.

(Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, Decizia nr. 285/A din 6 septembrie 2017 având ca obiect infracțiunea de agresiune sexuală)