Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul anulării de către instanţa de apel a hotărârii instanţei de fond, că dacă nu sunt date indicaţii exprese instanţei de fond, instanţa de fond va trebui să reanalizeze cauza sub toate aspectele şi să motiveze soluţia cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ.. În speţă, raportat la susţinerea recurentului că motivarea instanţei de apel este preluată copy-paste dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un recurs formulat în temeiul Legii contenciosului administrativ, Înalta Curte o respinge întrucât: „Este adevărat că instanţa de apel a făcut trimitere la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, însă trimiterea vizează art. 20 din această lege care reglementează norme procedurale privind calea de atac a recursului în contencios administrativ însă această trimitere este făcută din eroare atâta timp cât raportul dedus judecăţii nu este unul de contencios administrativ, prin urmare instanţa de fond nu va avea în vedere aplicarea acestei legi, ci analizarea cererii de chemare în judecată se va face după temeiul legal indicat de reclamant respectiv dispoziţiile art. 998-999 C. civ. vechi/art. 1384-1386 C. civ. nou privind răspunderea civilă delictuală.”

(Decizia nr. 197 din data de 31 ianuarie 2018 pronunţătă de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect acţiune în regres)