Plenul Camerei Deputaţilor a respins, cu 20 de voturi „pentru” şi 218 de voturi „împotrivă” proiectul de lege privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

Potrivit raportului Comisiei de administraţie publică, iniţiativa legislativă vizează crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român. În timpul dezbaterilor, deputatul maghiar a acuzat de ură şi de necunoaştere a istoriei persoanele sau instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, iar grupul parlamentar a invocat anul Centenarului şi riscul de a crea falii în societate, anunţând că vor vota îmotriva proiectului. Fostul premier a sugerat o disuţie amiabilă pe acest subiect, afirmând că „pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit”.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.