Prin Hotărârea în cauza C-90/16, The English Bridge Union Limited/Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că bridge-ul simultan nu intră sub incidența noțiunii „sport” în sensul Directivei TVA și, așadar, nu poate fi scutit cu acest titlu. Cu toate acestea, Curtea nu exclude ca statele membre să poată considera că bridge-ul simultan intră sub incidența noțiunii „servicii culturale” în sensul directivei.

Curtea amintește că, în lipsa oricărei definiții a noțiunii „sport” în cuprinsul acestei directive, acest termen trebuie determinat, în temeiul unei jurisprudențe constante, conform sensului obișnuit pe care acesta îl are în limbajul curent, ținând seama în același timp de contextul în care este utilizat și de obiectivele urmărite de reglementare.

Curtea consideră că, în contextul scutirilor de TVA care trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte, interpretarea noțiunii „sport” care figurează în directivă se limitează la activități care corespund sensului obișnuit a acestei noțiuni, care sunt caracterizate printr-o componentă fizică neneglijabilă.

Aşa cum am mai discutat, deși admite că bridge-ul simultan face apel la logică, la memorie, la strategie și poate constitui o activitate benefică pentru sănătatea mentală și fizică a celor care o practică în mod regulat, Curtea consideră că faptul că o activitate favorizează sănătatea fizică și mentală nu este prin el însuși un element suficient pentru a concluziona că această activitate ar intra sub incidența noțiunii „sport” în sensul directivei.

Împrejurarea că o activitate care favorizează bunăstarea fizică și mentală se practică în competiție nu permite să se ajungă la o concluzie diferită.