CCR a publicat motivarea deciziei privind conflictul constituţional între Parlament şi Parchetul General, generat de faptul că şefa DNA, nu s-a prezentat în faţa Comisiei care anchetează posibila fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009.

Curtea stipulează că orice persoană, indiferent că este angajată la stat sau în sfera privată, dacă este chemată la audieri în Parlament, trebuie să adopte un comportament „activ, pozitiv“, deci este obligată să meargă în faţa Comisiei de anchetă.

În caz contrar, „atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală“, arată CCR. Astfel, magistraţii CCR oferă puteri sporite de anchetă parlamentarilor.

Pardoxul e că această obligaţie impusă de CCR contrazice decizii anterioare ale Curţii, prin care doar persoanele angajate în instituţii ale statului aflate în relaţii directe cu Parlamentul aveau obligaţia de a se prezenta la audieri.

Pentru restul cetăţenilor nu exista niciun fel de îndatorire: legea le oferea posiblitatea de refuza invitaţia la audieri sau de a răspunde în scris.