Un întreg scandal s-a iscat şi pe bună dreptate în ceea ce priveşte ordonanţa modificării Codului penal iar Parchetul General face noi precizări privind ordonanţele de urgenţă privind justiţia, precizând că modificarea textului referitor la conflictul de interese ar dezincrimina infracţiunea pragul de prejudiciu pentru abuz în serviciu “ar scoate din sfera ilicitului penal multe încălcări ale legii”.

Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni. Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei.

Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”.