Valutele est-europene sunt mult mai bine pregătite să reziste presiunilor de depreciere în urma Brexit-ului, iar dacă sentimentul negativ persistă, băncile centrale au resurse suficiente ca să intervină.

Monedele din Europa Centrala şi de Est nu pot evita sentimentul negativ care a cuprins pieţele financiare, după ce Marea Britanie a decis să părăsească UE.

Leul a reacţionat moderat, fiind mai puţin afectat decât zoltul polonez şi forintul maghiar. În schimb, coroana ceheasca şi kuna croată abia dacă au resimţit vreun efect, se arată într-un raport publicat de Erste Research.

În cazul în care sentimentul negativ va prevala şi valutele vor fi supuse unor presiuni de depreciere, este probabil ca băncile centrale să intervină.

BNR este una dintre principalele candidate pentru intervenţii pe piaţa valutară, mai ales că banca centrală susţine că practică un regim valutar de floating controlat, prin care urmăreşte să evite fluctuaţiile nejustificate ale cursului.

Şi mai important este că aceste intervenţii sunt credibile, deoarece băncile centrale au la dispoziţie mult mai multe rezerve valutare.

În cazul României, rezervele valutare depăşesc necesarul de finanţare externă pe un an.

Un alt impact l-ar avea asupra transferurilor de bani din străinătate. Deprecierea lirei va face să scadă sumele primite de familii de la rudele care lucrează în Marea Britanie. Cele mai mari fluxuri de bani se înregistrează în Polonia, unde aceste sume reprezinta 1,5% din PIB. Nici în acest caz nu putem vorbi de un efect semnificativ în cazul României deoarece familiie de români stabilite în Marea Britanie nu sunt numeroase.