GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

ANEXĂ

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 233 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM – MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,
Bogdan Puşcaş
Viceprim – ministru,
ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Viceprim – ministru,
ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Ministrul fondurilor europene,
Cristian Ghinea
Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,
Marius – Raul Bostan
Ministrul transporturilor,
Dan Marian Costescu
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Dragoş – Nicolae Pîslaru

Bucureşti, 2 iunie 2016.
Nr. 395.

ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

CAPITOLUL I Dispoziţii generale şi organizatorice
CAPITOLUL II Planificarea şi pregătirea realizării achiziţiei publice
CAPITOLUL III Realizarea achiziţiei publice
CAPITOLUL IV Executarea contractului de achiziţie publică/ acordului – cadru
CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXĂ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale şi organizatorice

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
SECŢIUNEA a 2 – a Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) În procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, denumită în continuare Lege.
(2) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei.
(3) În cazul în care constată apariţia unei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea.
(4) Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, inclusiv achiziţia directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.

Art. 2. – (1) În vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.
(2) În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.
(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/ reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice;
c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor – suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;
d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege;
e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
f) realizează achiziţiile directe;
g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.

(4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.
(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri – cadru;
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege;
c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;
d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi poziţia bugetară a acestora;
e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor – cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse;
f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.

Art. 3. – (1) Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul în care necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la momentul identificării necesităţii.
(3) Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu următoarele condiţii:

a) modificarea să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire, cu luarea în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al achiziţiilor publice şi aprobării acestuia;
b) compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei.

Art. 4. – Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) se pot pune la dispoziţia autorităţilor contractante şi a furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei un set de instrumente ce se utilizează pentru planificarea portofoliului de achiziţii la nivelul autorităţii contractante, fundamentarea deciziei de realizare a procesului de achiziţie şi monitorizarea implementării contractului, precum şi pentru prevenirea/ diminuarea riscurilor în achiziţii publice.

SECŢIUNEA a 2 – a
Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP

Art. 5. – (1) Orice autoritate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează SEAP în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligaţia de a solicita înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.
(2) Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la achiziţionarea prin utilizarea mijloacelor electronice revine autorităţii contractante.
(3) Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP revine operatorului acestui sistem.

Art. 6. – (1) Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuţiilor.
(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării, atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică pe site-ul www.elicitatie.ro

Art. 7. – Autorităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau reînnoire a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare survenită în legătură cu aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.

CAPITOLUL II
Planificarea şi pregătirea realizării achiziţiei publice

SECŢIUNEA 1 Etapele procesului de achiziţie publică
SECŢIUNEA a 2 – a Estimarea valorii achiziţiei publice şi alegerea modalităţii de atribuire
SECŢIUNEA a 3 – a Consultarea pieţei
SECŢIUNEA a 4 – a Documentaţia de atribuire
SECŢIUNEA 1
Etapele procesului de achiziţie publică

Art. 8. – (1) Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord – cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în mai multe etape.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a se documenta şi de a parcurge pentru fiecare proces de achiziţie publică trei etape distincte:

a) etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei;
b) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului – cadru;
c) etapa postatribuire contract/acord – cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/ acordului – cadru.

Art. 9. – (1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor – suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă.
(2) Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă şi este obiect de evaluare a ANAP, în condiţiile stabilite la art. 23, odată cu documentaţia de atribuire, referitor la aspectele prevăzute la alin. (3) lit. b) şi f).
(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu:

a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe de o parte, şi resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea activităţilor din etapele procesului de achiziţie publică, pe de altă parte;
b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a contractului de achiziţie publică asociate, dacă este cazul;
c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia;
d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului – cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează autoritatea contractantă;
f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) – (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi;
g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie contractul/acordul – cadru respectiv, dacă este cazul;
h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţilor autorităţii contractante.

Art. 10. – Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a contractului/acordului – cadru începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului – cadru.

Art. 11. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza un proces de achiziţie publică prin utilizarea uneia dintre următoarele abordări:

a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente la nivel de autoritate contractantă;
b) prin recurgerea la unităţi centralizate de achiziţie înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 40 din Lege;
c) cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziţie, selectat în condiţiile legii.

(2) Totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar reprezintă strategia anuală de achiziţie publică la nivelul autorităţii contractante.
(3) Strategia anuală de achiziţie publică se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică cuprinse în aceasta, şi se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale de achiziţie publică, modificări/completări care se aprobă conform prevederilor alin. (3).
(5) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (4) au ca scop acoperirea unor necesităţi ce nu au fost cuprinse iniţial în strategia anuală de achiziţii publice, introducerea acestora în strategie este condiţionată de identificarea surselor de finanţare.
(6) Autoritatea contractantă utilizează ca informaţii pentru elaborarea strategiei anuale de achiziţii cel puţin următoarele elemente estimative:

a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satisfăcute ca rezultat al unui proces de achiziţie, aşa cum rezultă acestea din solicitările transmise de toate compartimentele din cadrul autorităţii contractante;
b) valoarea estimată a achiziţiei corespunzătoare fiecărei nevoi;
c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă şi, după caz, necesarul de resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziţii publice.

Art. 12. – (1) În cadrul strategiei anuale de achiziţie publică, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de achiziţie la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării proceselor şi pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.
(2) Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităţilor contractante şi cuprinde totalitatea contractelor de achiziţie publică/acordurilor – cadru pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în decursul anului următor.
(3) Atunci când stabileşte programul anual al achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a ţine cont de:

a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;
b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);
c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.

(4) După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate.
(5) Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la:

a) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului – cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);
c) valoarea estimată a contractului/acordului – cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei, fără TVA;
d) sursa de finanţare;
e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie;
f) data estimată pentru iniţierea procedurii;
g) data estimată pentru atribuirea contractului;
h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.

(6) După definitivarea programului anual al achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica semestrial în SEAP extrase din acesta, precum şi orice modificări asupra acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase care se referă la:

a) contractele/acordurile – cadru de produse şi/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Lege;
b) contractele/acordurile – cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.

Art. 13. – Prin excepţie de la art. 12 alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare – dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv.

Art. 14. – Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor, are obligaţia de a ţine evidenţa achiziţiilor directe de produse, servicii şi lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziţii publice.

Art. 15. – Prin ordin al preşedintelui ANAP se pune la dispoziţia autorităţilor contractante formularul de program anual al achiziţiilor publice.

SECŢIUNEA a 2 – a
Estimarea valorii achiziţiei publice şi alegerea modalităţii de atribuire

Art. 16. – (1) Estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu cap. I, secţiunea a 4 – a, paragraful 3 din Lege.
(2) Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

Art. 17. – (1) Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar;
b) complexitatea contractului/acordului – cadru ce urmează a fi atribuit;
c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor modalităţi de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1) lit. a).
(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare – dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.
(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente, cu condiţia ca respectivele investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, sau local:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;
b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite;
c) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenţie de şantier pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte.

SECŢIUNEA a 3 – a
Consultarea pieţei

Art. 18. – (1) În condiţiile art. 139 din Lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a procesului de achiziţie publică, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact;
b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de consultare a pieţei;
c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;
d) aspectele supuse consultării;
e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de consultare;
f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare;
g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii contractante.

(3) Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Art. 19. – (1) În sensul art. 139 alin. (2) din Lege, orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.
(2) Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.
(3) Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recomandările primite, în cazul în care le consideră relevante.
(4) Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri cu fiecare persoană/organizaţie, în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis.
(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.
(6) Pe parcursul desfăşurării procesului de consultare, autoritatea contractantă are obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra informaţiilor declarate de participanţii la consultare ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 4 – a
Documentaţia de atribuire

Paragraful 1 Consideraţii generale
Paragraful 2 Stabilirea criteriilor de calificare şi a criteriilor de selecţie
Paragraful 3 Stabilirea criteriului de atribuire
Paragraful 4 Stabilirea garanţiei de participare
Paragraful 5 Stabilirea garanţiei de bună execuţie
Paragraful 1
Consideraţii generale

Art. 20. – (1) Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:

a) fişa de date a achiziţiei;
b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare;
c) proiectul de contract conţinând clauzele contractuale obligatorii;
d) formulare şi modele de documente.

(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
(3) Fişa de date trebuie să conţină cel puţin informaţii generale standard, însoţite de formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcţie de contextul în care se încadrează achiziţia, aspectele/cerinţele care pot face obiectul DUAE, criteriile de calificare şi selecţie, dacă este cazul, informaţii privind garanţia de participare, modul în care trebuie întocmite şi structurate propunerea tehnică şi cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate.
(4) Pentru formularea şi aplicarea aspectelor referitoare la cerinţele care pot face obiectul DUAE se utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisei din 5 ianuarie 2016.
(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de genera electronic DUAE completat cu informaţiile solicitate în raport cu criteriile de calificare şi selecţie stabilite prin documentaţia de atribuire, marcând câmpurile din formular pentru care trebuie prezentate referinţe de către operatorii economici, corespunzător respectivelor cerinţe, şi de a-l ataşa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziţiei.
(6) Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelaţia dintre informaţiile solicitate prin fişa de date a achiziţiei şi cele marcate în DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesaţi, menţionând totodată în fişa de date a achiziţiei modul în care se poate accesa DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesaţi.
(7) În cazul în care există discrepanţe între informaţiile prevăzute în DUAE şi cele prevăzute în fişa de date, prevalează informaţiile din fişa de date, DUAE urmând a fi revizuit corespunzător.
(8) Pe lângă informaţiile prevăzute la alin. (3), în cazul acordului – cadru, fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină şi un set minim de informaţii specifice referitoare la:

a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acordului – cadru ce urmează să fie încheiat;
b) opţiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului – cadru cu/fără reluarea competiţiei, în cazul în care acordul – cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici;
c) opţiunea de a atribui contracte subsecvente prin reluarea competiţiei utilizând etapa finală de licitaţie electronică, în cazul în care acordul – cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici;
d) frecvenţa de atribuire a contractelor subsecvente;
e) criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiţiei sau parţial prin reluarea competiţiei;
f) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord – cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului – cadru;
g) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului – cadru.

(9) În cazul în care autoritatea contractă decide organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, fişa de date a achiziţiei va cuprinde şi:

a) elementele ofertei care vor face obiectul licitaţiei electronice, cu condiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau procente;
b) eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi îmbunătăţite, astfel cum rezultă din specificaţiile care definesc obiectul contractului;
c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei electronice şi, după caz, momentul la care aceste informaţii vor fi disponibile;
d) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;
e) informaţiile relevante privind echipamentele electronice care trebuie utilizate, precum şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare;
f) alte informaţii relevante privind procesul licitaţiei electronice;

(10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.
(11) Cerinţele minime de ordin tehnic se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori.
(12) Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum şi cerinţele minime de ordin tehnic, sau de performanţă/ funcţionalitate minime, ce trebuie îndeplinite de fiecare ofertă/soluţie preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.
(13) În cazul procedurii de dialog competitiv, documentele achiziţiei conţin, dacă este cazul, posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanţilor la dialog, precum şi valoarea acestora, în condiţiile art. 94 din Lege.
(14) Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorităţii contractante şi în funcţie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog, valoarea totală a primelor respective neputând depăşi 2% din valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit. Primele se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia publică.
(15) Este exceptat de la acordarea primelor operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câştigătoare.

Art. 21. – (1) Autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele suport.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare în SEAP, în zilele lucrătoare, documentaţia de atribuire împreună cu documentele – suport.
(3) Documentele – suport conţin:

a) declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei, precum şi datele de identificare ale acestora;
b) strategia de contractare.

(4) În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conţine numai explicaţii cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului – cadru.
(5) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 58 din Lege, autoritatea contractantă introduce în SEAP, odată cu documentaţia de atribuire, o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal ce va conţine datele de identificare ale persoanelor care deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, precum şi a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare, dar şi a celor implicaţi în procedură din partea acestuia din urmă. Acest document nu are caracter de document public, cu excepţia numelui care se publică în fişa de date.
(6) Prin datele de identificare ale persoanelor ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, care se regăsesc în declaraţia prevăzută la alin. (5), se înţeleg:

a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal;
e) funcţia pe care o deţine în cadrul autorităţii contractante prin raportare la implicarea în procesul de achiziţie publică.

(7) În îndeplinirea funcţiei de verificare, ANAP are acces la declaraţia prevăzută la alin. (5).

Art. 22. – (1) Informaţiile cuprinse în fişa de date a achiziţiei se introduc în SEAP numai prin completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.
(2) Documentele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. b) – d) şi art. 21 alin. (3) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

Art. 23. – (1) ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare/simplificat/de concurs, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor – cadru, care intră sub incidenţa prevederilor Legii, cu excepţia caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

a) 225.000 lei pentru contractul de furnizare;
b) 225.000 lei pentru contractul de servicii;
c) 2.250.000 lei pentru contractul de lucrări.

(2) Fac obiectul evaluării pe baza unei metodologii de selecţie, asigurată şi aplicată din punct de vedere tehnic de SEAP, documentaţiile de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică, a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute la alin. (1).
(3) În sensul alin. (2), metodologia de selecţie a documentaţiilor de atribuire ce sunt incluse în eşantionul supus verificării, bazată atât pe elemente de risc, cât şi pe elemente aplicate în mod aleatoriu, precum şi modul de interacţiune cu autorităţile contractante verificate se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAP.
(4) În cazul contractelor finanţate din fonduri europene, evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează pentru toate documentaţiile de atribuire aferente, indiferent de valoarea estimată.
(5) Procesul de evaluare a documentaţiilor de atribuire, precum şi a anunţurilor/eratelor aferente acestora, nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă, prevederile art. 1 alin. (4) rămânând aplicabile.
(6) Procesul de evaluare prevăzut la alin. (1) – (4) se realizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii documentaţiei în SEAP, în urma căruia ANAP:

a) emite autorităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atribuire; sau
b) informează autoritatea contractantă asupra neconformităţilor constatate la nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanţă cu prevederile legale privind achiziţiile publice.

(7) Documentaţia de atribuire retransmisă de autoritatea contractantă ca urmare a incidenţei prevederilor alin. (6) lit. b) este evaluată de către ANAP în termen de 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP.
(8) Se consideră documentaţie de atribuire retransmisă de către autoritatea contractantă în sensul celor precizate la alin. (7) numai documentaţia reîncărcată în SEAP în termen de 15 zile de la respingere, ca urmare a neconformităţilor constatate la nivelul acesteia conform alin. (6) lit. b).
(9) În aplicarea art. 221 alin. (12) din Lege, autorităţile contractante au obligaţia de a notifica ANAP în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) a aceluiaşi articol, cu 5 zile lucrătoare înainte de realizarea etapelor de modificare a contractului, transmiţând totodată şi argumentele care justifică încadrarea în prevederea legală.
(10) Includerea în verificare a cazurilor prevăzute la alin. (9) se va realiza pe baza unei metodologii de selecţie, care se stabileşte alături de modul de interacţiune cu autorităţile contractante verificate, prin ordin al preşedintelui ANAP.

Art. 24. – (1) Pentru documentaţiile de atribuire evaluate conform prevederilor art. 23, operatorul SEAP are obligaţia de a asigura ANAP accesul nerestricţionat la anunţurile transmise de către autorităţile contractante, înainte de publicarea acestora, cu excepţia anunţului de intenţie şi de atribuire.
(2) În sensul alin. (1), ANAP verifică fiecare anunţ, inclusiv pe cel de tip erată, transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP.
(3) În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii anunţului în SEAP, ANAP are obligaţia:

a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul respectiv, în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare;
b) fie să respingă publicarea anunţului, în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare, informând totodată autoritatea contractantă asupra acestei decizii, precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.

(4) Erorile prevăzute la alin. (3) lit. b) reprezintă acele informaţii/cerinţe din anunţul transmis spre publicare ce conduc la încălcări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi ale principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică.
(5) În cazul prevăzut la alin. (3) lit. a), operatorul SEAP are obligaţia:

a) de a transmite anunţul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, în cazul în care, în conformitate cu prevederile legii, este prevăzută o obligaţie în acest sens sau în cazul în care autoritatea contractantă selectează voluntar această opţiune; operatorul SEAP are obligaţia de a asigura înregistrarea în sistemul electronic a datei la care a fost transmis anunţul spre publicare, ca probă privind momentul transmiterii;
b) de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare.

(6) În aplicarea alin. (1), operatorul SEAP nu are dreptul de a publica anunţul transmis de autoritatea contractantă sau de al transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obţinerea acceptului de publicare emis de către ANAP.

Art. 25. – (1) În aplicarea prevederilor art. 225 şi 226 din Lege, ANAP controlează ex – post modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor – cadru, care intră sub incidenţa prevederilor Legii, ca urmare a sesizărilor/solicitărilor persoanelor fizice/juridice sau din oficiu.
(2) Sesizarea trebuie să fie însoţită de date/documente relevante în susţinerea acesteia.
(3) ANAP controlează ex – post din oficiu:

a) proceduri de atribuire aferente contractelor finanţate din fonduri europene, selectate conform metodologiei de control;
b) în cazul acţiunilor tematice.

(4) Metodologia de control ex – post privind modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor – cadru se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAP.

Art. 26. – În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autorităţii contractante îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa autoritatea contractantă cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la expirarea termenului prevăzute la art. 24 alin. (3).

Art. 27. – (1) Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare primite în condiţiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(2) În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire nu au fost adresate în timp util de operatorii economici interesaţi, în condiţiile art. 161 din Lege, autoritatea contractantă răspunde la solicitarea de clarificări în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:

a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea în SEAP de către autoritatea contractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
b) răspunsul nu modifică informaţiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate.

Art. 28. – (1) În condiţiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
(2) Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
(3) Autoritatea contractantă precizează atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul – cadru, modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri.
(4) Lipsa, modificarea sau completarea informaţiilor/clauzelor determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică/acordului – cadru.
(5) În condiţiile art. 221 din Lege, posibilitatea de ajustare a preţului, precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, dar fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3), este posibilă numai în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
(6) În orice situaţie, preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
(7) Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în niciun caz la schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (5).

Paragraful 2
Stabilirea criteriilor de calificare şi a criteriilor de selecţie

Art. 29. – (1) Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul – cadru şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare.
(2) Criteriile de selecţie au ca scop selectarea candidaţilor cu cea mai mare capacitate economică şi financiară, tehnică şi/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape.
(3) Selecţia candidaţilor reprezintă un proces distinct care urmează procesului de calificare şi care are ca scop doar limitarea numărului de candidaţi calificaţi care vor depune oferta în etapa a doua a licitaţiei restrânse sau, după caz, care vor participa la dialog/negocieri. Selecţia se realizează prin acordarea pentru fiecare candidat în parte a unui punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a îndeplini contractul ce urmează să fie atribuit.

Art. 30. – (1) Autoritatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă stabileşte criterii de selecţie în cadrul documentaţiei de atribuire atunci când aplică în cadrul procedurii de atribuire etapa de selecţie a candidaţilor şi trebuie să se raporteze la criteriile de calificare stabilite prin documentaţia de atribuire.
(3) Criteriile de selecţie pot privi numai situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională şi trebuie să se raporteze la criterii de calificare ce au fost stabilite de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire.
(4) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în fişa de date a achiziţiei, precum şi în anunţul de participare.
(5) Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul candidaţilor, ori de câte ori urmează să realizeze o selecţie a acestora.
(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie precizate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în fişa de date a achiziţiei/anunţul de participare sunt considerate clauze nescrise.

Art. 31. – (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;
b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit.

(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca cerinţă minimă de calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului.
(3) În aplicarea prevederilor art. 54 alin. (5) din Lege, autoritatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca, în cazul în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui nivel al criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.
(4) În aplicarea art. 201 alin. (1) din Lege, certificarea operatorilor economici, respectiv includerea lor în cadrul unor liste oficiale se realizează pe sectoare de activitate cum ar fi, fără a se limita la, lucrări de construcţii civile, drumuri, infrastructură apă uzată.
(5) Metodologia de realizare a certificării prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun emis de instituţia ce reglementează domeniul specific de activitate pentru care se elaborează lista oficială de operatori economici agreaţi, împreună cu ANAP, modul de gestionare al acestor liste urmând a se stabili în condiţiile legii.

Paragraful 3
Stabilirea criteriului de atribuire

Art. 32. – (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul “cel mai bun raport calitate – preţ” sau “cel mai bun raport calitate – cost”, astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.
(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.
(3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare şi a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea, calificarea şi experienţa respectivului personal.
(4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru a efectua activităţile contractului, respectiv cel precizat la alin. (3), ca parte a procesului de calificare şi selecţie în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract.
(5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabileşte factori de evaluare de natura celor prevăzuţi la alin. (3), precum şi criteriile de calificare în condiţiile art. 179 lit. g) din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea şi experienţa profesională a personalului permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activităţile contractului în cauză.
(6) În aplicarea art. 187 alin. (8) şi (9) din Lege, în cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire prevăzut la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.
(7) Prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6).
(8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;
b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.

(9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau
b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv.

(10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate şi diferite pentru fiecare lot în parte.

Art. 33. – (1) În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este “costul cel mai scăzut”, acesta se calculează prin însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor financiare ale autorităţii contractante, corespunzătoare elementelor ciclului de viaţă identificate de autoritatea contractantă ca fiind relevante pentru obiectul contractului, în fiecare an de utilizare a produsului, serviciului sau lucrării achiziţionate, în plus faţă de costul de achiziţie. Moneda utilizată la cuantificarea unităţilor monetare în valoare netă este cea în care se exprimă preţul contractului.
(2) Pentru perspectiva financiară a ciclului de viaţă, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere următoarele:

a) la determinarea costului elementelor pe ciclul de viaţă pentru fiecare an de utilizare, preţurile relevante care trebuie luate în considerare sunt preţurile plătibile de către autoritatea contractantă pentru utilizarea produsului, serviciului sau lucrării, exclusiv TVA, inclusiv taxe şi impozite în sarcina autorităţii contractante, aferente utilizării produsului, serviciului sau lucrării respective;
b) costul pe ciclul de viaţă şi costul pe elementele acestuia se calculează prin însumarea diferitelor tipuri de costuri înregistrate în fiecare an pe durata de viaţă şi aplicarea la acestea a ratei de actualizare, astfel încât acestea să fie exprimate ca valoare în anul financiar de realizare a achiziţiei.

(3) Autorităţile contractante au obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de atribuire toate informaţiile necesare pentru calculul financiar al fiecărui element de cost inclus în costul pe ciclul de viaţă.
(4) Informaţiile comunicate conform alin. (3) includ cel puţin următoarele: condiţiile, mediul şi intensitatea de utilizare, durata de utilizare anticipată şi durata de utilizare luată în considerare pentru aplicarea criteriului de atribuire şi compararea ofertelor, eforturile financiare ce trebuie cuantificate pentru fiecare element de cost, rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din perspectivă financiară, modalitatea efectivă de realizare a calculului costului pe durata de viaţă în propunerea financiară, condiţii contractuale de monitorizare a materializării elementelor de cost din perspectivă financiară şi efectele generate prin materializarea/nematerializarea cuantificărilor monetare a elementelor de cost în scopul comparării ofertelor.
(5) Prin ordin comun al ANAP şi al Comisiei Naţionale de Prognoză se va stabili metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică.
(6) Nivelul ratei de actualizare ce va fi utilizată în procedurile de atribuire ce vor fi desfăşurate în anul următor se va calcula şi actualiza în fiecare an, în ultimul trimestru, până la cel târziu data de 15 decembrie, prin aplicarea metodologiei prevăzute la alin. (5), şi se va publica pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
(7) În cazul aplicării criteriului de atribuire prevăzut la alin. (1), ierarhia ofertelor admisibile se stabileşte în ordinea crescătoare a costului pe ciclul de viaţă actualizat în anul în care se iniţiază procedura, iar drept ofertă câştigătoare este desemnată oferta cu cel mai mic cost pe ciclul de viaţă.

Art. 34. – În cazul în care criteriul utilizat este “preţul cel mai scăzut”, astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează numai prin compararea preţurilor prezentate în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură tehnică sau alte avantaje care rezultă din modul de îndeplinire a contractului de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire.

Paragraful 4
Stabilirea garanţiei de participare

Art. 35. – (1) Garanţia de participare reprezintă un instrument aferent modului de prezentare a ofertei, care are drept scop protejarea autorităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de participare.
(3) Fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină următoarele informaţii privind constituirea garanţiei de participare:

a) valoarea, ce nu poate depăşi 2% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau în cazul acordului – cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, fără a se lua în calcul valoarea pentru diverse şi neprevăzute, dacă este cazul;
b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia de atribuire.

Art. 36. – (1) Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări, care nu se află în situaţii speciale privind autorizarea ori supravegherea, în condiţiile legii.
(2) Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.
(3) Garanţia trebuie să fie irevocabilă.
(4) Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate, şi se prezintă autorităţii contractante în original, cel mai târziu la data şi ora – limită de depunere a ofertelor.
(5) Autoritatea contractantă nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentaţia de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăţi de asigurări.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care valoarea garanţiei de participare este mai mică de 5.000 lei şi numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanţia de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante a unei sume în numerar.
(7) În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie prezentată în original cel mai târziu la data şi oralimită de depunere a ofertelor.

Art. 37. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în termenul prevăzut la art. 39 alin. (3);
c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/acordul – cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

(2) În cazul încheierii unui acord – cadru, prevederile alin. (1) lit. b) nu sunt aplicabile.

Art. 38. – (1) Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie.
(2) În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord – cadru, precum şi în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obligatorie constituirea garanţiei de bună execuţie, garanţia de participare constituită de ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului – cadru/contractului.
(3) Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziţie publică/acordului – cadru cu ofertantul declarat câştigător.
(4) În cazul în care autoritatea contractantă se află, conform prevederilor art. 212 alin. (1) sau art. 213 din Lege, în situaţia de a anula procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.
(5) După primirea comunicării prevăzute la art. 215 din Lege, ofertanţii ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare au dreptul de a obţine eliberarea garanţiei de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (3), dacă transmit autorităţii contractante o solicitare în acest sens. Autoritatea contractantă are obligaţia de a restitui garanţia de participare în cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări în acest sens.

Paragraful 5
Stabilirea garanţiei de bună execuţie

Art. 39. – (1) Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent.
(2) În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau de servicii, cu excepţia serviciilor de proiectare, a cărui valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1) din Lege, precum şi în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie.
(3) Garanţia de bună execuţie se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent.
(4) Autoritatea contractantă stabileşte valoarea garanţiei de bună execuţie prin raportare la complexitatea contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent care urmează a fi executat, care însă nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără TVA.
(5) În cazul în care pe parcursul executării contractului de achiziţie publică se suplimentează valoarea acestuia, contractantul are obligaţia de a completa garanţia de bună execuţie în corelaţie cu noua valoare a contactului de achiziţie publică.

Art. 40. – (1) De regulă, garanţia de bună execuţie se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract, prevederile art. 36 alin. (3) – (5) aplicându-se corespunzător.
(2) În cazul în care valoarea garanţiei de bună execuţie este mai mică de 5.000 de lei, autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin depunerea la casierie a unor sume în numerar.
(3) Dacă părţile convin, garanţia de bună execuţie se poate constitui şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi prevăzut această posibilitate în documentaţia de atribuire.
(4) În cazul prevăzut la alin. (3), contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi.
(5) În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică, instituţie publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat, contractantul are obligaţia de a deschide contul la dispoziţia autorităţii contractante, prevăzut la alin. (4), la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia.
(6) Suma iniţială care se depune de către contractant în contul de disponibil astfel deschis potrivit alin. (4) şi (5) nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, fără TVA.
(7) Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, autoritatea contractantă urmează să alimenteze contul de disponibil prevăzut la alin. (4) şi (5) prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractantului până la concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în contractul de achiziţie publică/contractul subsecvent şi va înştiinţa contractantul despre vărsământul efectuat, precum şi despre destinaţia lui.
(8) Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului prevăzut la alin. (5) pot fi dispuse plăţi atât de către contractant, cu avizul scris al autorităţii contractante care se prezintă unităţii Trezoreriei Statului, cât şi de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorităţii contractante în favoarea căreia este constituită garanţia de bună execuţie.
(9) Contul de disponibil prevăzut la alin. (4) şi (5) este purtător de dobândă în favoarea contractantului.

Art. 41. – Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte din culpa sa obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia atât contractantului, cât şi emitentului instrumentului de garantare, precizând obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi modul de calcul al prejudiciului. În situaţia executării garanţiei de bună execuţie, parţial sau total, contractantul are obligaţia de a reîntregii garanţia în cauză raportat la restul rămas de executat.

Art. 42. – (1) În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului – verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent şi/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
(2) În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie publică/contractul subsecvent respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
(3) În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate, în termen de 14 zile de la data predării şi însuşirii/aprobării documentaţiei tehnico – economice respective sau de la data finalizării tuturor obligaţiilor contractului de servicii, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei;
b) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului – verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de la predarea respectivelor documentaţii tehnice, în cazul în care autoritatea contractantă nu a atribuit în această perioadă contractul de lucrări în cauză;
c) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă serviciilor de supervizare a lucrărilor/dirigenţie de şantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de garanţie acordată lucrării în cauză.

(4) În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului – verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;
b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului – verbal de recepţie finală.

(5) Procesele – verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi, respectiv, de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi/obiecte din/de lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional, proporţional cu valoarea lucrărilor recepţionate.

CAPITOLUL III
Realizarea achiziţiei publice

SECŢIUNEA 1 Achiziţia directă
SECŢIUNEA a 2 – a Reguli generale de participare la procedura de atribuire
SECŢIUNEA a 3 – a Reguli aplicabile comunicărilor
SECŢIUNEA a 4 – a Reguli de publicitate şi transparenţă
SECŢIUNEA a 5 – a Derularea procedurilor de atribuire
SECŢIUNEA a 6 – a Servicii sociale şi alte servicii specifice
SECŢIUNEA a 7 – a Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică
SECŢIUNEA a 8 – a Oferta şi documentele însoţitoare
SECŢIUNEA a 9 – a Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia
SECŢIUNEA a 10 – a Procesul de verificare şi evaluare
SECŢIUNEA a 11 – a Finalizarea procedurii de atribuire
SECŢIUNEA a 12 – a Dosarul achiziţiei
SECŢIUNEA 1
Achiziţia directă

Art. 43. – (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.
(2) SEAP pune la dispoziţia autorităţilor contractante posibilitatea tehnică de a achiziţiona direct, prin intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, produse, servicii sau lucrări a căror achiziţionare intră sub incidenţa prevederilor alin. (1).
(3) În cazul în care autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este mai mare decât preţul pieţei sau din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci autoritatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă.
(4) Achiziţia prevăzută la alin. (1) se realizează pe bază de document justificativ.
(5) Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe poate lua forma unui contract de achiziţie publică sau, după caz, a unui document fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii în vederea efectuării de plăţi, fără numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată şi/sau portofele electronice.

Art. 44. – (1) În cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, cu rol de instrument de lucru opţional pentru aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1).
(2) În cazul în care publică un astfel de catalog, operatorii economici au obligaţia de a menţiona detalii cu privire la produsele, serviciile sau lucrările oferite, inclusiv preţul, astfel încât autoritatea contractantă să aibă suficiente informaţii pentru a alege în mod corect şi obiectiv.

Art. 45. – (1) Autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage şi de a transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care le oferă.
(2) Notificările prevăzute la alin. (1) trebuie să conţină informaţii referitoare la:

a) datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;
b) cerinţele privind livrarea, prestarea sau executarea;
c) condiţiile în care urmează să se efectueze plata.

Art. 46. – (1) În termen de două zile de la primirea notificării prevăzute la art. 45 alin. (1), operatorul economic are obligaţia de a transmite prin intermediul SEAP acceptarea sau neacceptarea condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.
(2) Netransmiterea unui răspuns în termenul prevăzut la alin. (1) echivalează cu neacceptarea condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.
(3) În cazul în care operatorul economic acceptă condiţiile impuse de autoritatea contractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
(4) Autoritatea contractantă va transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă oferta fermă prevăzută la alin. (3), în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către operatorul economic.
(5) În situaţia în care achiziţia directă se realizează în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3), autoritatea contractantă transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte 13.000 lei, fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziţiei realizate.
(6) Transmiterea notificării prevăzute la alin. (5) se va efectua în format electronic prin utilizarea aplicaţiei disponibile la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi va cuprinde minim următoarele informaţii:

a) denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic;
b) obiectul achiziţiei;
c) codul CPV;
d) valoarea achiziţiei;
e) cantitatea achiziţionată;
f) data realizării achiziţiei.

SECŢIUNEA a 2 – a
Reguli generale de participare la procedura de atribuire

Art. 47. – Sub sancţiunea excluderii din procedura prevăzută la art. 167 din Lege şi fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:

a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune, sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a celei în care este ofertant asociat.

Art. 48. – (1) În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară, respectiv capacitatea tehnică şi profesională invocând suportul unui/unor terţ/terţi, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care se confirmă faptul că acesta va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele invocate.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare această susţinere, ca probă a îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentaţiei de atribuire, cu condiţia ca ofertantul/candidatul să poată demonstra că dispune efectiv de resursele entităţilor ce acordă susţinerea, necesare pentru realizarea contractului.

Art. 49. – În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie de către terţul/terţii care acordă susţinere, în condiţiile art. 183 alin. (1) din Lege, autoritatea contractantă poate solicita terţului/terţilor susţinător(i), oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente şi informaţii suplimentare în legătură cu angajamentul dat sau cu documentele prezentate, în cazul în care există rezerve în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor sau documentelor prezentate sau cu privire la posibilitatea de executare a obligaţiilor asumate prin respectivul angajament.

Art. 50. – (1) În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, iar susţinerea acordată de unul sau mai mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională, autoritatea contractantă va solicita ofertantului/ candidatului ca prin actul încheiat cu terţul/terţii susţinător(i) să garanteze materializarea aspectelor ce fac obiectul respectivului angajament ferm. Prevederile contractuale dintre autoritatea contractantă şi contractantul principal vor asigura că autoritatea contractantă poate aplica această obligaţie.
(2) Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contract clauze specifice care să permită autorităţii contractante să urmărească orice pretenţie la daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul ferm, cum ar fi, dar fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului către autoritatea contractantă, cu titlu de garanţie.

Art. 51. – (1) În situaţia în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau capacitatea tehnică şi profesională prezentarea unor autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii asocierii deţine autorizaţia solicitată, după caz, cu condiţia ca respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.
(2) În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziţie publică care urmează să fie atribuit, cerinţa prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită dacă subcontractantul nominalizat deţine autorizaţia solicitată prin documentaţia de atribuire, cu condiţia ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.

SECŢIUNEA a 3 – a
Reguli aplicabile comunicărilor

Art. 52. – (1) Situaţiile şi condiţiile în care este permisă folosirea altor mijloace de comunicare decât cele electronice sunt:

a) atunci când, ca urmare a naturii specializate a achiziţiei, se utilizează mijloace electronice de comunicare care necesită instrumente, dispozitive, formate de fişiere specifice, aplicaţii care nu sunt disponibile cu caracter general;
b) atunci când aplicaţiile care suportă formatele de fişiere adecvate pentru descrierea ofertelor utilizează formate de fişiere care nu pot fi procesate de nicio altă aplicaţie deschisă sau disponibilă cu caracter general sau fac obiectul unui regim de licenţe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar autoritatea contractantă nu le poate pune la dispoziţie pentru descărcare sau pentru utilizare la distanţă;
c) atunci când utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita echipamente de birou specializate care nu sunt disponibile cu caracter în general pentru autorităţile contractante;
d) atunci când prin documentele achiziţiei se solicită prezentarea unor mostre, machete sau modele la scară redusă care nu pot fi transmise prin mijloace electronice;
e) atunci când este necesară, fie din cauza unei încălcări a securităţii mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informaţiilor care necesită un nivel de protecţie atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor şi dispozitivelor electronice disponibile cu caracter general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispoziţia acestora prin mijloace alternative de acces.

(2) În ceea ce priveşte comunicările pentru care nu sunt folosite mijloace electronice de comunicare în conformitate cu alin. (1), comunicarea se poate realiza prin:

a) intermediul serviciilor poştale;
b) fax;
c) combinaţie între lit. a) şi b).

(3) Autoritatea contractantă care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) are obligaţia de a indica în raportul procedurii de atribuire motivele concrete care au condus la solicitarea altor mijloace de comunicare în procesul de depunere a ofertelor decât cele electronice.

Art. 53. – Instrumentele şi dispozitivele de recepţie electronică a ofertelor, a cererilor de participare, precum şi a planurilor şi proiectelor pentru concursul de soluţii trebuie să garanteze, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, cel puţin că:

a) data şi ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor şi a proiectelor pot fi determinate cu precizie;
b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la informaţiile transmise conform prezentelor cerinţe înainte de termenele specificate;
c) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informaţiilor primite;
d) în decursul diferitelor etape ale procedurii de achiziţie sau ale concursului de soluţii, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie permis doar persoanelor autorizate;
e) doar persoanele autorizate pot permite accesul la informaţiile trimise şi doar după data stabilită;
f) informaţiile primite şi deschise în temeiul prezentelor cerinţe trebuie să rămână accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens;
g) în cazul în care interdicţiile de acces sau condiţiile prevăzute la lit. b) – f) sunt încălcate sau se încearcă acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările sau încercările de încălcare pot fi uşor detectate.

SECŢIUNEA a 4 – a
Reguli de publicitate şi transparenţă

Art. 54. – Transmiterea spre publicare a anunţurilor prevăzute la art. 142 din Lege către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice, prin completarea formularelor specifice disponibile în SEAP la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

Art. 55. – (1) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare.
(2) În condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul – limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:

a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează;
b) conduc la modificări substanţiale a criteriilor de calificare şi selecţie, în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiţiei sau favorizarea unor anumiţi operatori economici.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia să revizuiască DUAE aferent procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului – cadru în cauză.

Art. 56. – Operatorul SEAP are obligaţia de a publica în SEAP anunţurile prevăzute la art. 142 din Lege în termen de o zi lucrătoare de la primirea confirmării din partea Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu privire la transmiterea anunţului către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă există această obligaţie.

Art. 57. – (1) În cazul unui anunţ de intenţie valabil în mod continuu, transmis spre publicare de autoritatea contractantă în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. a) din Lege, operatorul SEAP are obligaţia de a asigura publicarea acestuia în mod continuu în SEAP.
(2) Dispoziţiile art. 54 – 56 se aplică în mod corespunzător anunţului prevăzut la alin. (1).

SECŢIUNEA a 5 – a
Derularea procedurilor de atribuire

Paragraful 1 Licitaţia deschisă
Paragraful 2 Licitaţia restrânsă
Paragraful 3 Negocierea competitivă
Paragraful 4 Dialogul competitiv
Paragraful 5 Parteneriatul pentru inovare
Paragraful 6 Negocierea fără publicare prealabilă
Paragraful 7 Concursul de soluţii
Paragraful 8 Procedura simplificată
Paragraful 1
Licitaţia deschisă

Art. 58. – (1) Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie deschisă prin mijloace electronice, completând în SEAP anunţul de participare prevăzut la art. 142 din Lege, situaţie în care numai operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
(2) Prin excepţie de la alin. (1) şi în aplicarea art. 208 din Lege, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de participare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP, situaţie în care evaluarea conformităţii ofertelor cu specificaţiile tehnice şi celelalte cerinţe prevăzute în documentele achiziţiei şi aplicarea criteriului de atribuire se realizează anterior verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie.

Art. 59. – (1) În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii.
(3) În situaţia în care se constată erori sau omisiuni cu privire la informaţiile prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se, implicit, că se îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) din Lege.

Art. 60. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE în format electronic şi numai până la data şi ora – limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de participare.
(2) Valoarea totală a propunerii financiare se criptează în SEAP.
(3) Toate documentele de fundamentare a valorii prevăzute la alin. (2) se depun prin mijloace electronice, fiind încărcate într-o secţiune dedicată a portalului SEAP, iar conţinutul acestora este vizibil comisiei de evaluare după decriptarea propunerii financiare.
(4) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi.

Art. 61. – În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), operatorii economici vor depune oferta şi documentele însoţitoare ale acesteia la adresa prevăzută în anunţul de participare până la data şi ora – limită de depunere a ofertelor.

Art. 62. – (1) În cazul în care, în scopul verificării conformităţii propunerii tehnice cu cerinţele caietului de sarcini sau în scopul verificării propunerii financiare, autoritatea contractantă solicită prezentarea anumitor clarificări/completări, atât solicitarea, cât şi răspunsul ofertantului se transmit în SEAP în format electronic, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(2) În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă transmite solicitarea de clarificări/completări la adresa/numărul de fax/adresa de e-mail menţionate de ofertant.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), ofertantul va transmite răspunsul său la adresa şi prin modalitatea prevăzute în anunţul de participare.

Art. 63. – În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor documente în format electronic prin intermediul SEAP, documentele respective se transmit autorităţii contractante în forma şi utilizându-se modalitatea de comunicare solicitate de aceasta, cu respectarea prevederilor privind regulile de comunicare şi transmitere a datelor.

Art. 64. – (1) În cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şi adresa indicate în anunţul de participare, organizându-se în acest sens o şedinţă de deschidere a ofertelor.
(2) Orice ofertant are dreptul de a participa la şedinţa de deschidere a ofertelor prevăzută la alin. (1).
(3) În cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor nu este permisă respingerea vreunei oferte, cu excepţia celor pentru care nu a fost prezentată dovada constituirii garanţiei de participare.
(4) Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces – verbal semnat de membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţii legali/împuterniciţi ai operatorilor economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, inclusiv preţul, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.
(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului – verbal tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, precum şi de a-l încărca în SEAP, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa respectivă.
(6) Orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.
(7) Oferta depusă după data şi ora – limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă decât cea precizată în anunţul de participare se returnează fără a fi deschisă operatorului economic care a depus-o.

Art. 65. – (1) Comisia de evaluare analizează DUAE în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. IV secţiunea a 8 – a din Lege.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(3) În urma finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare prevăzute la alin. (1) şi (2), autoritatea contractantă comunică fiecărui ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalţi faptul că se trece la faza următoare de verificare, cu respectarea prevederilor cap. IV secţiunea a 13 – a din Lege.
(4) Comisia de evaluare are obligaţia, în urma finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare prevăzute la alin. (1) şi (2), să introducă în SEAP rezultatul admis/respins, să comunice motivele de respingere ofertanţilor respinşi, să deschidă în SEAP sesiunea pentru prezentarea documentelor – suport aferente DUAE depuse de ofertantul de pe primul loc, precum şi să acorde un termen de răspuns.

Art. 66. – (1) În situaţia în care în urma demersurilor realizate de autoritatea contractantă în baza art. 196 alin. (2) din Lege ofertantul clasat pe primul loc nu demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea integrală a tuturor criteriilor de calificare, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe locul următor să depună toate documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE, în scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul – cadru ofertantului clasat pe locul următor, dacă acesta îndeplineşte toate criteriile de calificare prevăzute în anunţul de participare şi/sau în fişa de date a achiziţiei.
(3) Comisia de evaluare are obligaţia elaborării raportului procedurii de atribuire în conformitate cu art. 216 din Lege, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(4) Raportul procedurii se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(5) După aprobarea raportului procedurii de atribuire prevăzut la alin. (3), autoritatea contractantă are obligaţia informării ofertanţilor cu respectarea prevederilor cap. IV secţiunea a 13 – a din Lege.

Paragraful 2
Licitaţia restrânsă

Art. 67. – (1) Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie restrânsă prin mijloace electronice, completând în SEAP anunţul de participare prevăzut la art. 142 din Lege, situaţie în care numai operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune solicitare de participare.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de participare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP.

Art. 68. – (1) În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii.
(3) În situaţia în care se constată erori sau omisiuni cu privire la informaţiile prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se, implicit, că se îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) din Lege.

Art. 69. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, în format electronic şi numai până la data şi ora – limită de depunere a acestora, prevăzute în anunţul de participare.
(2) În cazul prevăzut la art. 67 alin. (2), operatorii economici vor depune solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa şi până la data şi ora – limită de depunere, prevăzute în anunţul de participare.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi.

Art. 70. – (1) În prima etapă a licitaţiei restrânse, comisia de evaluare stabileşte candidaţii selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a achiziţiei.
(2) În procesul de evaluare a solicitărilor de participare, dispoziţiile art. 215 alin. (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.
(3) După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3) se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Art. 71. – După aprobarea raportului intermediar prevăzut la art. 70 alin. (3), autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica candidaţilor rezultatul etapei de selecţie.

Art. 72. – (1) Invitaţia de participare la etapa a doua prevăzută la art. 78 alin. (6) din Lege se transmite prin SEAP şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) data şi ora – limită stabilite pentru transmiterea ofertelor în SEAP.

(2) Sistemul informatic permite doar candidaţilor selectaţi în etapa anterioară să depună oferte în cadrul etapei a doua a procedurii de licitaţie restrânsă.
(3) În vederea respectării prevederilor art. 78 alin. (9) din Lege, candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de ofertă comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a accepta o astfel de ofertă.
(4) În cadrul etapei a doua a procedurii de licitaţie restrânsă, prevederile art. 59 – 66 se aplică în mod corespunzător.

Paragraful 3
Negocierea competitivă

Art. 73. – Înainte de iniţierea procedurii de negociere competitivă prin publicarea anunţului de participare, autoritatea contractantă are obligaţia să verifice întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) din Lege şi să justifice încadrarea în una dintre situaţiile respective.

Art. 74. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa şi până la data şi ora – limită de depunere a acestora, prevăzute în anunţul de participare.
(2) În cadrul primei etape a procedurii de negociere competitivă, prevederile art. 68 – 71 se aplică în mod corespunzător.
(3) Invitaţia de participare la etapa a doua prevăzută la art. 82 alin. (6) din Lege trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) data şi ora – limită stabilite pentru depunerea ofertelor şi demararea negocierilor;
c) adresa la care se transmit ofertele;
d) adresa la care se derulează negocierile;
e) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.

(4) În vederea respectării prevederilor art. 82 alin. (9) din Lege, candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de ofertă iniţială comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a accepta o astfel de ofertă.
(5) În cadrul etapei a doua a procedurii de negociere competitivă, prevederile art. 59 – 64, art. 65 alin. (2) şi (3) şi art. 66 se aplică în mod corespunzător, respectiv urmărindu-se modul în care ofertele preliminare respectă cerinţele tehnice minime obligatorii impuse prin documentaţia descriptivă.

Art. 75. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza în cadrul procedurii de negociere competitivă întâlniri cu fiecare ofertant, în cadrul cărora se desfăşoară negocieri cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua a procedurii.
(2) Negocierile se pot desfăşura prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în competiţie, sau prin intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
(3) Scopul negocierilor este de a îmbunătăţi ofertele iniţial depuse de participanţii la negocieri şi de adaptare a acestora la condiţiile concrete în care se va derula contractul de achiziţie publică/acordul – cadru care urmează a fi atribuit.
(4) La sfârşitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces – verbal de şedinţă, care se semnează de către toţi participanţii la negocieri.
(5) În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate.
(6) Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în procesul – verbal de şedinţă.
(7) În cazul în care, pe parcursul negocierilor, comisia constată că nu se înregistrează îmbunătăţiri substanţiale ale ofertei preliminare faţă de întâlnirile anterioare, aceasta are dreptul de a stabili o întâlnire finală, cu fiecare participant în parte. În cadrul acestei întâlniri fiecare participant are obligaţia de a prezenta elementele finale ale propunerii sale tehnice şi financiare, pentru care urmează să se aplice criteriul de atribuire.

Art. 76. – (1) După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(3) După aprobarea raportului prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica ofertanţilor rezultatul procedurii.

Paragraful 4
Dialogul competitiv

Art. 77. – Înainte de iniţierea procedurii de dialog competitiv prin publicarea anunţului de participare, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) din Lege şi să justifice încadrarea în una dintre situaţiile respective.

Art. 78. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa şi până la data şi ora – limită de depunere a acestora, prevăzute în anunţul de participare.
(2) În cadrul primei etape a procedurii de dialog competitiv, prevederile art. 68 – 71 se aplică în mod corespunzător.
(3) Invitaţia de participare prevăzută la art. 88 alin. (6) din Lege trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
c) adresa la care se derulează dialogul;
d) limba sau limbile în care se va derula dialogul.

Art. 79. – (1) Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, problemele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de achiziţie publică/acordului – cadru care urmează să fie atribuit.
(2) La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces – verbal de şedinţă.
(3) Identificarea soluţiilor/opţiunilor se structurează în funcţie de necesităţile, obiectivele şi constrângerile autorităţii contractante, astfel cum au fost acestea evidenţiate în documentaţia descriptivă.

Art. 80. – (1) După finalizarea unei runde succesive de reducere a numărului de soluţii, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora unui raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(3) După aprobarea raportului intermediar prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia informării participanţilor la dialog, cu respectarea prevederilor cap. IV secţiunea a 13 – a din Lege.
(4) Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în competiţie după finalizarea rundei succesive organizate anterior.
(5) Participanţii rămaşi în competiţie în urma finalizării rundei succesive organizate anterior nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare parţiale pe care le-au prezentat decât în sensul îmbunătăţirii acestora.

Art. 81. – Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se poate desfăşura şi prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar candidaţilor selectaţi, sau prin intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

Art. 82. – În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza prin identificarea unei soluţii viabile, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire, considerându-se implicit îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. a) din Lege.

Art. 83. – (1) Invitaţia de participare la a treia etapă a procedurii de dialog competitiv, prevăzută la art. 88 alin. (10) din Lege, trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;
c) adresa la care se depun ofertele finale;
d) limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.

(2) În cadrul etapei a treia a dialogului competitiv, ofertantul/ofertanţii trebuie să depună oferta/oferte pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei anterioare, până la data şi ora – limită specificate în invitaţia de participare, astfel cum au fost stabilite de comun acord în cadrul etapei de dialog.

Art. 84. – Prevederile art. 60 – 64, art. 65 alin. (2) şi (3) şi ale art. 66 se aplică în mod corespunzător.

Paragraful 5
Parteneriatul pentru inovare

Art. 85. – (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare, inclusiv DUAE, la adresa şi până la data şi ora – limită de depunere a acestora, prevăzute în anunţul de participare.
(2) În cadrul primei etape a procedurii de parteneriat pentru inovare, prevederile art. 68 – 71 se aplică în mod corespunzător.
(3) În cadrul etapei a doua a procedurii de parteneriat pentru inovare, prevederile art. 59 – 64 şi art. 72 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(4) După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
(5) Raportul prevăzut la alin. (4) se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Art. 86. – După aprobarea raportului intermediar prevăzut la art. 85 alin. (4), autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica ofertanţilor rezultatul etapei a doua.

Art. 87. – Invitaţia de participare prevăzută la art. 97 alin. (9) din Lege trebuie să cuprindă cel puţin:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
c) adresa la care se derulează negocierile;
d) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.

Art. 88. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza, în cadrul etapei a treia a procedurii, întâlniri cu fiecare ofertant în parte, în cadrul cărora se desfăşoară negocieri cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua.
(2) Scopul negocierilor este de îmbunătăţire a ofertei iniţiale depuse de participanţii la negocieri şi de adaptare a acesteia la condiţiile concrete în care se va derula contractul de achiziţie publică/acordul – cadru care urmează a fi atribuit.
(3) La sfârşitul fiecărei întâlniri de negociere, comisia de evaluare are obligaţia consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces – verbal de şedinţă, care se semnează de către toţi participanţii la negocieri.

Art. 89. – Etapa a treia a procedurii de atribuire se poate desfăşura şi prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în competiţie în urma derulării etapei a doua, sau prin intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

Art. 90. – În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate.

Art. 91. – Negocierile în cadrul etapei a treia a procedurii de atribuire se derulează până în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în procesul – verbal de şedinţă.

Art. 92. – După evaluarea ofertelor finale, dispoziţiile art. 66 alin. (3) – (5) se aplică în mod corespunzător.

Paragraful 6
Negocierea fără publicare prealabilă

Art. 93. – Înainte de iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 104 din Lege şi să justifice încadrarea într-una dintre situaţiile respective.

Art. 94. – Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin transmiterea unei invitaţii de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici.

Paragraful 7
Concursul de soluţii

Art. 95. – Autoritatea contractantă iniţiază concursul de soluţii prin publicarea în SEAP a unui anunţ de concurs, însoţit de documentaţia de concurs.

Art. 96. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de concurs orice informaţie, cerinţă, regulă sau criteriu, necesare pentru a asigura potenţialilor participanţi o informare completă şi corectă cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a concursului de soluţii.
(2) Documentaţia de concurs trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) informaţii generale privind autoritatea contractantă;
b) instrucţiuni privind date – limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la concurs;
c) criteriile minime de calificare solicitate în legătură cu participarea la concurs, precum şi documentele care urmează să fie prezentate de concurenţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor respective;
d) ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii urmează să elaboreze şi să prezinte proiectele;
e) numărul şi cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care concursul este organizat ca o procedură independentă, precum şi modalitatea de acordare a acestora;
f) angajamentul autorităţii contractante de a încheia contractul de achiziţie publică de servicii cu câştigătorul sau cu unul dintre câştigătorii concursului respectiv, în cazul în care concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică de servicii;
g) informaţii detaliate şi complete privind criteriul/criteriile aplicat/aplicate pentru stabilirea proiectului/proiectelor câştigător/ câştigătoare.

Art. 97. – (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a limita accesul participanţilor la concursul de soluţii:

a) prin referire la teritoriul sau la o parte din teritoriul statului;
b) pe motiv că legislaţia naţională permite doar participarea persoanelor fizice sau persoanelor juridice.

(2) Numărul minim al participanţilor indicat în anunţul de concurs conform dispoziţiilor art. 106 din Lege trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
(3) Atunci când selectează participanţii la concurs autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de concurs.
(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita să depună proiecte doar participanţii selectaţi în conformitate cu dispoziţiile alin. (3).
(5) În condiţiile prevederilor Regulamentului CE nr. 2.015/1986, în cazul în care numărul de participanţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de concurs, autoritatea contractantă are dreptul fie de a continua procedura de atribuire numai cu acel participant/acei participanţi care îndeplineşte/ îndeplinesc criteriile solicitate, fie de a anula procedura.

Art. 98. – (1) Autoritatea contractantă stabileşte perioada minimă cuprinsă între data transmiterii anunţului de concurs şi data – limită de depunere a proiectelor, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea proiectelor.
(2) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţul de concurs cu cel puţin 30 de zile înainte de data – limită de depunere a proiectelor.
(3) Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea proiectelor, prevăzută la alin. (2), în cazul în care acceptă depunerea proiectelor prin mijloace electronice de comunicare.
(4) În situaţia în care autoritatea contractantă selectează participanţii care depun proiecte în cadrul unui concurs de soluţii, în conformitate cu art. 107 din Lege, perioada minimă între data transmiterii anunţului de concurs şi data – limită de depunere a documentului de interes, însoţit de documentele care atestă îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie prevăzute în documentaţia de concurs, este de 30 de zile.
(5) Dispoziţiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul în care autoritatea contractantă acceptă depunerea documentului de interes, însoţit de documentele care atestă îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie, prin mijloace electronice de comunicare.
(6) În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibilă respectarea perioadelor prevăzute la alin. (2) sau (4) sau cele rezultate în urma aplicării alin. (3) sau (5), autoritatea contractantă poate stabili:

a) o perioadă redusă pentru depunerea documentului de interes, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de concurs;
b) o perioadă redusă pentru depunerea proiectelor, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii invitaţiei de depunere a proiectelor, ulterior realizării selecţiei participanţilor potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (3).

Art. 99. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua proiectele prezentate în cadrul unui concurs de soluţii în conformitate cu dispoziţiile art. 108 şi 109 din Lege.
(2) În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a numi un juriu format din cel puţin 3 membri, persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu.
(3) Membrii juriului pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara acesteia.
(4) Juriul stabileşte clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs şi/sau în documentaţia de concurs.
(5) În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului proiectelor întocmit de juriu, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4). Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante.

Art. 100. – Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre publicare în SEAP un anunţ cu privire la rezultatele concursului.

Paragraful 8
Procedura simplificată

Art. 101. – (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura simplificată în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (2) din Lege.
(2) Atunci când atribuie contracte de achiziţie publică/acorduri – cadru şi organizează concursuri de soluţii care privesc achiziţii publice ce au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din Lege, autorităţile contractante pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege.
(3) Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP a unui anunţ de participare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
(4) Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:

a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale autorităţii contractante;
b) tipul de contract şi, dacă este cazul, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord – cadru;
c) denumirea produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie furnizate/prestate/executate şi codul/codurile CPV;
d) valoarea estimată;
e) cantitatea de produse care trebuie furnizată, dacă este cazul;
f) sursa de finanţare;
g) termenul – limită de primire a ofertelor;
h) adresa la care se transmit ofertele;
i) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;
j) perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă;
k) criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică/ acordului – cadru.

Art. 102. – Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei.

Art. 103. – (1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, două zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.
(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP răspunsul la solicitările de clarificări fără a dezvălui identitatea solicitanţilor.
(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi prin publicarea unei anunţ de tip erată în SEAP perioada stabilită conform art. 102 în cazul în care răspunsul la solicitările de clarificări modifică documentaţia de atribuire.

Art. 104. – (1) Autoritatea contractantă aplică procedura simplificată prin mijloace electronice, situaţie în care numai operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă nu utilizează mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire simplificate atunci când aplică prevederile art. 113 alin. (4) lit. b) din Lege.
(3) Prevederile art. 59 – 66 se aplică în mod corespunzător.

Art. 105. – În urma finalizării procedurii simplificate, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP un anunţ de atribuire în termen de 15 zile de la data încheierii contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, precum şi orice modificare a contractului/acordului – cadru.

SECŢIUNEA a 6 – a
Servicii sociale şi alte servicii specifice

Art. 106. – (1) Anunţurile prevăzute la art. 111 alin. (1) din Lege, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu respectarea formatelor standard stabilite de Comisia Europeană în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.
(2) În situaţia în care fac obiectul contractului serviciile sociale reglementate prin Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, autoritatea contractantă formulează criteriile de calitate prevăzute la art. 111 alin. (4) din Lege în conformitate cu standardele minime de calitate în baza cărora a fost eliberată licenţa de funcţionare şi, după caz, în conformitate cu indicatorii de performanţă prevăzuţi la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Criteriile de durabilitate a serviciilor sociale prevăzute la art. 111 alin. (4) din Lege pot avea în vedere: asigurarea continuităţii, efectele pe termen lung ale serviciilor sociale asupra beneficiarilor, familiei, comunităţii, implementarea principiului proximităţii în organizarea/acordarea serviciilor sociale, capacitatea de autosusţinere a acestora, soluţii inovatoare, inclusiv prin valorificarea potenţialului beneficiarilor şi/sau membrilor comunităţii de a participa şi de a se implica în acordarea serviciilor şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 7 – a
Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică

Paragraful 1 Acordul – cadru
Paragraful 2 Sistemul dinamic de achiziţii
Paragraful 3 Licitaţia electronică
Paragraful 1
Acordul – cadru

Art. 107. – (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile – cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa.
(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă:

a) nu are dreptul de a încheia acorduri – cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului – cadru respectiv;
b) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de altă natură decât cele stabilite prin acordul – cadru;
c) nu are dreptul de a încheia acorduri – cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele;
d) are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului – cadru şi numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord;
e) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă autoritate contractantă care nu este parte în acordul – cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziţie centralizată;
f) are obligaţia de a impune criterii minime de calificare care să se raporteze cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului – cadru.

(3) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai în perioada de valabilitate a acordului – cadru.
(4) Durata contractelor subsecvente încheiate în conformitate cu alin. (3) poate depăşi durata de valabilitate a acordului – cadru.

Art. 108. – (1) Prin încheierea unui acord – cadru, autoritatea contractantă îşi asumă faţă de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv următoarele obligaţii principale:

a) să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului – cadru, un contract având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului – cadru respectiv;
b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/ economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului – cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite la încheierea acestuia.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) lit. a), autoritatea contractantă are dreptul să încheie cu alt operator economic un contract de achiziţie publică având ca obiect achiziţionarea aceloraşi produse/servicii/lucrări care fac obiectul acordului – cadru respectiv în cazul în care operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari al/ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorităţii contractante.
(3) Solicitarea autorităţii contractante adresată operatorului economic pentru a furniza/presta/executa se materializează prin încheierea unui contract subsecvent acordului – cadru.

Art. 109. – (1) Acordul – cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite, elementele/condiţiile considerate esenţiale, care se referă la:

a) obligaţiile pe care operatorul/operatorii economic/ economici şi le-a/le-au asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice – funcţionale şi de performanţă – ale produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care urmează să fie prestate şi nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie executate şi nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau de execuţie începând din momentul încheierii contractului, garanţiile acordate, orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză şi evaluare a propunerilor tehnice;
b) preţul/tariful unitar sau preţurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare sau comerciale, pe care operatorul/ operatorii economic/economici le-a/le-au prevăzut în propunerea financiară;
c) condiţii specifice, coeficienţi de ajustare şi formule de ajustare a preţurilor, după caz;
d) orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.

(2) În cazul în care acordul – cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei, acordul – cadru trebuie să prevadă:

a) elementele/condiţiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord;
b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul – cadru, conform celor precizate în cadrul anunţului de participare;
c) elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente.

Art. 110. – (1) În condiţiile art. 118 din Lege, în cazul în care acordul – cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei, autoritatea contractantă are obligaţia, ori de câte ori decide achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv, să transmită concomitent o invitaţie de participare la reofertare către toţi operatorii economici semnatari ai acordului – cadru.
(2) Invitaţia la reofertare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) cu privire la cantităţile şi elementele specifice care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit;
b) cu privire la elementele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei şi criteriul de atribuire/factorii de evaluare care urmează să fie aplicaţi pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit contractul, astfel cum s-a prevăzut în documentaţia de atribuire elaborată pentru încheierea acordului – cadru;
c) cu privire la modul în care se depune/transmite noua ofertă şi data – limită până la care operatorii economici au dreptul de a depune/transmite noua ofertă.

(3) Elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preţ, termene de livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în măsura în care au fost prevăzute în fişa de date a achiziţiei.
(4) Data – limită până la care operatorii economici au dreptul să depună/transmită noua ofertă se stabileşte de autoritatea contractantă, care are, în acest sens, obligaţia de a ţine cont de aspecte precum complexitatea obiectului viitorului contract şi asigurarea unei perioade rezonabile pentru elaborarea noii oferte şi transmiterea acesteia; autoritatea contractantă poate să consulte operatorii economici cu privire la posibilitatea acestora de a elabora noile oferte într-o perioadă cât mai scurtă de timp.
(5) Operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elementele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei numai în sensul îmbunătăţirii acestora şi fără să afecteze elementele/condiţiile stabilite.
(6) În cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a preţului, îmbunătăţirea acestui element se raportează la valoarea actualizată care se obţine în urma aplicării coeficienţilor de ajustare.
(7) În cazul în care, în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obţine îmbunătăţiri ale elementelor/condiţiilor care fac obiectul reluării competiţiei, aceasta are obligaţia de a atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii aplicate pentru încheierea acordului – cadru, prin luarea în considerare a condiţiilor şi elementelor prevăzute în oferta iniţială a acestuia actualizată.

Art. 111. – (1) În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări deoarece cantitatea care face obiectul contractului depăşeşte cantitatea estimată, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru achiziţionarea diferenţei care nu poate fi acoperită de respectivul operator economic, numai în cazul în care:

a) acordul – cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul – cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la rândul lor, nu au capacitatea de a acoperi diferenţa respectivă.

(2) În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răspunde acestei solicitări din propria sa culpă, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru achiziţionarea întregii cantităţi necesare, numai în cazul în care:

a) acordul – cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul – cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la rândul lor, nu au capacitatea de a răspunde solicitării respective.

(3) Operatorul economic în culpă va suferi consecinţele prevăzute în acordul – cadru pentru neîndeplinirea obligaţiilor în sarcina sa.

Paragraful 2
Sistemul dinamic de achiziţii

Art. 112. – (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de achiziţii prin intermediul SEAP, pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac necesităţile autorităţii contractante.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu sistemul dinamic de achiziţii

Art. 113. – (1) Toate comunicările în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii se realizează exclusiv prin mijloace electronice.
(2) Dispoziţiile art. 53 nu sunt aplicabile în cazul sistemului dinamic de achiziţii.

Paragraful 3
Licitaţia electronică

Art. 114. – Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată licitaţia electronică sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 115. – Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu licitaţia electronică astfel încât:

a) să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa;
b) să modifice obiectul contractului de achiziţie publică/ acordului – cadru, astfel cum a fost acesta prevăzut în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.

Art. 116. – (1) În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost aplicată prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, aceasta poate fi iniţiată de autoritatea contractantă numai după transmiterea de către SEAP a clasamentului ofertanţilor ale căror oferte au fost considerate admisibile.
(2) În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de atribuire care a fost aplicată prin utilizarea parţială a mijloacelor electronice sau la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord – cadru, aceasta poate fi iniţiată numai după introducerea de către autoritatea contractantă în SEAP a informaţiilor solicitate în mod automat de sistemul informatic.

Art. 117. – Licitaţia electronică se poate organiza numai în măsura în care facilităţile tehnice disponibile în cadrul SEAP permit aplicarea algoritmului de calcul stabilit de autoritatea contractantă.

Art. 118. – Autoritatea contractantă are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii cu privire la numărul de runde ale licitaţiei electronice pe care le organizează, calendarul de desfăşurare a acestora, precum şi elementele ofertei care urmează să facă obiectul procesului repetitiv de ofertare.

Art. 119. – (1) Durata unei runde de licitaţie electronică se stabileşte în zile şi este de minimum o zi, iar între runde trebuie să existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă este de o zi.
(2) Dacă pe parcursul unei runde de licitaţie electronică nu se mai introduc preţuri şi/sau valori noi ale elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de ofertare, autoritatea contractantă are dreptul de a decide cu privire la finalizarea licitaţiei electronice fără a mai organiza rundele următoare.

Art. 120. – La licitaţia electronică au dreptul să participe doar operatorii economici înregistraţi în SEAP şi cărora le-au fost transmise invitaţii de participare la această fază de către autoritatea contractantă.

Art. 121. – (1) În orice moment pe parcursul desfăşurării licitaţiei electronice, sistemul informatic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de ofertare informaţii necesare acestora pentru a-şi determina poziţia pe care o ocupă în clasament.
(2) Sistemul informatic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de ofertare informaţii referitoare la preţuri sau valori noi prezentate în cadrul licitaţiei electronice, precum şi numărul participanţilor la licitaţia electronică respectivă, în cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut la iniţierea acestei faze posibilitatea comunicării acestor informaţii.
(3) Pe parcursul licitaţiilor electronice, sistemul informatic nu va dezvălui identitatea ofertanţilor participanţi.
(4) Ofertele depuse în cadrul licitaţiei electronice de către ofertanţii participanţi nu pot decât să îmbunătăţească ofertele depuse anterior organizării acestei faze.

Art. 122. – (1) La momentul finalizării licitaţiei electronice, sistemul informatic va pune la dispoziţia autorităţii contractante clasamentul rezultat ca urmare a derulării acestei faze, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de ofertanţii participanţi şi pe baza criteriului de atribuire specificat în fişa de date a achiziţiei.
(2) Cu privire la preţul final rezultat în urma licitaţiei electronice nu se mai pot cere clarificări decât cu privire la justificarea preţului neobişnuit de scăzut ofertat, fără a se permite însă modificarea acestuia.
(3) În cazul în care ofertantul declarat admis şi înregistrat în SEAP nu modifică în cadrul fazei de licitaţie electronică elementele ofertei care fac obiectul procesului repetitiv, la stabilirea clasamentului final este luată în considerare oferta depusă de către acesta anterior desfăşurării acestei faze, introdusă în prealabil în SEAP.

SECŢIUNEA a 8 – a
Oferta şi documentele însoţitoare

Art. 123. – (1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile.
(2) Operatorul economic depune oferta, DUAE, documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de clarificări numai prin mijloace electronice atunci când participă la o procedură de atribuire care se desfăşoară prin intermediul SEAP.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, reprezentând documente originale.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul să solicite în original orice document cu regim special a cărui valabilitate este condiţionată de prezentarea în această formă.

Art. 124. – (1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi asumată de ofertant.
(2) Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul/invitaţia de participare şi în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii contractului/acordului – cadru.
(3) Atunci când stabileşte perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea contractantă va lua în considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza şi evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările legate de aceste activităţi, precum şi perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestaţii. Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita prelungirea valabilităţii ofertelor, precum şi, după caz, a garanţiei de participare, în situaţii excepţionale care impun o astfel de prelungire.

Art. 125. – Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic care transmite respectiva ofertă.

SECŢIUNEA a 9 – a
Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia

Art. 126. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/ acordurilor – cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor şi, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând compartimentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului – cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante.
(3) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi, care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei.
(4) Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord – cadru în parte, cât şi pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri – cadru, acest din urmă caz aplicându-se când contractele respective sunt de complexitate redusă.
(5) În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte, cât şi pentru toate etapele.
(6) Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor.
(7) Preşedintele comisiei de evaluare poate fi limitat numai la aspectele de organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot.
(8) Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relaţii de subordonare ierarhică unele faţă de altele, în măsura în care structura organizatorică permite acest lucru.
(9) Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.
(10) Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de aşi îndeplini atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare.
(11) După producerea înlocuirii prevăzute la alin. (10), calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care îşi va exercita atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.

Art. 127. – (1) Comisia de evaluare are următoare atribuţii:

a) deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;
b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi;
c) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
d) desfăşurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
e) desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;
f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini;
g) evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul;
h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea conformităţii cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situaţia prevăzută la art. 210 din Lege;
i) elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare şi/sau ofertelor;
j) stabilirea ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii;
k) stabilirea ofertelor admisibile;
l) aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în fişa de date a achiziţiei;
m) stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare sau, după caz, formularea propunerii de anulare a procedurii;
n) elaborarea proceselor – verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului procedurii de atribuire.

(2) Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de către preşedintele comisiei de evaluare conducătorului autorităţii contractante spre aprobare.
(3) În cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul autorităţii contractante va motiva în scris decizia sa şi poate, după caz:

a) returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.

(4) În situaţia în care autoritatea contractantă aprobă raportul procedurii de atribuire fără a ţine cont de observaţiile formulate de observatorii ANAP în urma controlului ex – ante, cu privire la situaţiile prevăzute de art. 60 din Lege, Agenţia Naţională de Integritate este sesizată pentru identificarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, în termen de 5 zile de la semnarea raportului procedurii de atribuire. Odată cu sesizarea, Agenţiei Naţionale de Integritate îi este transmisă şi documentaţia completă privind atribuirea contractului.

Art. 128. – (1) Experţii cooptaţi prevăzuţi la art. 126 alin. (3) pot fi desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experţilor cooptaţi se precizează atribuţiile şi responsabilităţile specifice deţinute pe parcursul procesului de evaluare.
(2) Propunerea privind cooptarea experţilor externi, respectiv necesitatea participării acestora la procesul de evaluare se justifică şi se realizează prin raportare la atribuţiile şi responsabilităţile ce sunt deţinute/exercitate de către aceştia în aplicarea prevederilor alin. (1).
(3) Experţii cooptaţi nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi a mandatului primit în baza deciziei de desemnare, precum şi a competenţelor personale, aceştia procedează la întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere, pe baza propriei expertize pe care o deţin.
(4) În sensul prevederilor alin. (3), expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional pentru acurateţea şi realitatea informaţiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate.
(5) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (3) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare.
(6) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al expertului cooptat prevăzut la alin. (3) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire. În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al respectivilor membri la un nivel similar cu exigenţele ce derivă din aplicarea prevederilor alin. (4).
(7) Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei publice.

Art. 129. – (1) Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra oricăror alte informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire.
(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform legii.
(3) Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz, experţii cooptaţi, precum şi persoanele împuternicite de către ANAP.
(4) Membrii comisiei de evaluare şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute în cap. II secţiunea a 4 – a din Lege.

Art. 130. – (1) Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 129 şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor specifice, după data şi ora – limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, şi conţine următoarele date de identificare:

a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.

(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană.
(4) Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorităţii contractante şi de către terţi.
(5) În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/ remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese.

Art. 131. – (1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune.
(3) Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot.
(4) Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele definite prin documentele achiziţiei şi prevederile legale.
(5) În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte.
(6) În cazul în care există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau când există o diferenţă considerabilă între punctajele acordate de aceştia, preşedintele comisiei de evaluare va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.
(7) Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces – verbal, justificându-se opiniile contrare.
(8) În cazul în care, în situaţia prevăzută la alin. (6), comisia de evaluare nu ajunge la un acord după reanalizarea punctelor de divergenţă, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(9) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată potrivit dispoziţiilor alin. (8) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire în condiţii similare precum cele stabilite prin dispoziţiile art. 128 alin. (6).

SECŢIUNEA a 10 – a
Procesul de verificare şi evaluare

Art. 132. – (1) În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie formulate în baza criteriilor prevăzute la cap. IV secţiunea a 6 – a paragraful 1 din Lege, comisia de evaluare are obligaţia verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în parte prin analizarea conţinutului DUAE.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia solicitării documentelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor de calificare ofertantului clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire.
(3) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, eventualele neconcordanţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, inclusiv cele privind cuantumul şi valabilitatea, se vor clarifica de către comisia de evaluare cu ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de la data – limită de depunere a ofertelor, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă.

Art. 133. – (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.
(3) Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi să nu se afle în situaţia prevăzută la art. 210 din Lege.

Art. 134. – (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/ oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul – limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.
(2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 137 alin. (2) lit. h), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.
(3) Comisia de evaluare va stabili termenul – limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
(4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.
(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă.
(7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos:

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.

(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.
(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:

a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei;
b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;
c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor;
d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.

(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire, şi/sau în alte documente prezentate de ofertant.
(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată neconformă.

Art. 135. – (1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.
(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată neconformă.
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.

Art. 136. – (1) În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţa în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire.
(2) Explicaţiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.
(3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă.

Art. 137. – (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme.
(2) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:

a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 132 alin. (3);
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă, nu respecta cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când aceasta cerinţa este formulată în condiţiile art. 51 alin. (2) din Lege;
e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;
f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a);
g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că oferta are un preţ/cost neobişnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini;
h) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, raportat la data – limită stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
i) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei de participare;
j) oferta şi documentele care o însoţesc nu sunt semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat;
k) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una din cele două componente, aşa cum sunt precizate la art. 3 alin. (1) lit. hh) din Lege.

(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:

a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective.
c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate;
d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;
e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.

(4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte admisibile.
(5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile.
(6) După finalizarea verificărilor prevăzute la art. 132 şi 133, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând facilităţile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele candidaţilor/ofertanţilor ale căror candidaturi/oferte sunt admisibile, precum şi ale candidaţilor respinşi sau ale ofertanţilor ale căror oferte au fost declarate inacceptabile sau neconforme.

Art. 138. – (1) În cazul în care criteriul utilizat este “preţul cel mai scăzut”, clasamentul ofertelor se stabileşte prin ordonarea crescătoare a preţurilor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu preţul cel mai scăzut.
(2) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea contractantă solicită ofertanţilor o nouă propunere financiară, iar contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut.
(3) În situaţia încheierii unui acord – cadru cu mai mulţi operatori economici, fără reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, în vederea departajării, autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora, fără ca acest lucru să afecteze poziţiile superioare în clasament.
(4) În situaţia încheierii unui acord – cadru cu mai mulţi operatori economici, cu reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au aceeaşi valoare totală a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, autoritatea contractantă menţionează în fişa de date dacă uzează de prevederile alin. (3) sau dacă va încheia acordul – cadru cu toţi operatorii economici clasaţi pe locurile aferente numărului maxim stabilit în fişa de date şi în anunţul de participare.

Art. 139. – (1) În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru se face pe baza criteriului “cel mai bun raport calitate – preţ” sau “cel mai bun raport calitate – cost”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), se stabileşte clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.

Art. 140. – (1) În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru se face pe baza criteriului “costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), se stabileşte clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.

Art. 141. – Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA.

SECŢIUNEA a 11 – a
Finalizarea procedurii de atribuire

Art. 142. – (1) Pe baza informaţiilor introduse în SEAP de către autoritatea contractantă, sistemul informatic generează automat către toţi ofertanţii participanţi notificări cu privire la rezultatul procedurii de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a efectua şi comunicările prevăzute la secţiunea a 13 – a a cap. IV din Lege.

Art. 143. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică/acordul – cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare.
(2) În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul de achiziţie publică/acordul – cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul – cadru, aceasta are obligaţia să declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi este admisibilă.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în condiţiile în care nu există o ofertă admisibilă clasată pe locul doi, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, în condiţiile art. 212 alin. (1) lit. a) din Lege.

Art. 144. – (1) Fără a afecta prevederile art. 143 alin. (2), refuzul nemotivat al ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de achiziţie publică/acordul – cadru este asimilabil situaţiei prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) sunt aplicabile dispoziţiile art. 166 alin. (2).

Art. 145. – Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii.

Art. 146. – (1) În situaţia în care autoritatea contractantă anulează procedura de atribuire, în condiţiile art. 212 sau 213 din Lege, aceasta are obligaţia de a comunica în scris tuturor participanţilor la procedura de atribuire, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării, motivul care a determinat decizia de anulare, precum şi încetarea obligaţiilor asumate de ofertanţi prin depunerea ofertelor sau a solicitărilor de participare.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Lege.

Art. 147. – (1) Contractul de achiziţie publică/acordul – cadru are cel puţin următoarele anexe, ca parte integrantă:

a) caietul de sarcini, inclusiv clarificările şi/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare;
c) garanţia de bună execuţie, dacă este cazul;
d) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
e) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de achiziţie publică/acordul – cadru este reglementat un mecanism de efectuare a plăţilor directe către subcontractanţi;
f) acordul de asociere, dacă este cazul.

(2) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziţie publică/acordului – cadru, se constată că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini.

SECŢIUNEA a 12 – a
Dosarul achiziţiei

Art. 148. – Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

a) strategia de contractare;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) documentaţia de concurs, dacă este cazul;
g) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a experţilor cooptaţi;
h) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
i) procesul – verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;
j) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
k) DUAE şi documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;
l) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea contractantă;
m) raportul intermediar privind selecţia candidaţilor, dacă este cazul;
n) procesele – verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;
o) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;
p) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
q) contractul de achiziţie publică/acordul – cadru, semnate, şi, după caz, actele adiţionale;
r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord – cadru;
s) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
ş) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
t) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;
ţ) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant;
u) dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.

Art. 149. – (1) În cazul în care autoritatea contractantă aplică procedurile de atribuire prevăzute de Lege prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, utilizează un sistem dinamic sau o licitaţie electronică, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura arhivarea documentelor care fac parte din dosarul achiziţiei publice potrivit dispoziţiilor art. 148, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
(2) În cazul procedurilor desfăşurate integral prin mijloace electronice, trasabilitatea acţiunilor aferente atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor – cadru este asigurată implicit de SEAP.

CAPITOLUL IV
Executarea contractului de achiziţie publică/ acordului – cadru

SECŢIUNEA 1 Subcontractarea
SECŢIUNEA a 2 – a Modalitatea de înlocuire a personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului
SECŢIUNEA a 3 – a Prevederi referitoare la contractele pe termen lung
SECŢIUNEA a 4 – a Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru
SECŢIUNEA a 5 – a Finalizarea contractului de achiziţie publică
SECŢIUNEA 1
Subcontractarea

Art. 150. – (1) În aplicarea prevederilor art. 218 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanţă în favoarea subcontractanţilor legată de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către aceştia.
(2) În vederea determinării valorii creanţei, ofertantul are obligaţia de a cuprinde în oferta sa denumirea subcontractanţilor şi datele de contact ale acestora, partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceştia, valoarea la care se ridică partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu privire la aceste aspecte.

Art. 151. – Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în perioada de implementare a contractului poate interveni în următoarele situaţii:

a) înlocuirea subcontractanţilor nominalizaţi în ofertă şi ale căror activităţi au fost indicate în ofertă ca fiind realizate de subcontractanţi,
b) declararea unor noi subcontractanţi ulterior semnării contractului de achiziţie publică în condiţiile în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica iniţial opţiunea subcontractării acestora,
c) renunţarea/retragerea subcontractanţilor din contractul de achiziţie publică.

Art. 152. – În situaţiile prevăzute la art. 151, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita prezentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractanţii declaraţi ulterior, care să conţină obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) activităţile ce urmează a fi subcontractate;
b) numele, datele de contact, reprezentanţii legali ai noilor subcontractanţi;
c) valoarea aferentă prestaţiilor noilor subcontractanţi.

Art. 153. – În situaţiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanţi au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a propunerii tehnice depuse de către contractant la ofertă, aferentă activităţii supuse subcontractării.

Art. 154. – Contractele menţionate la art. 152 şi declaraţiile menţionate la art. 153 vor fi prezentate cu cel puţin 15 zile înainte de momentul începerii executării lucrărilor/prestării serviciilor de către noii subcontractanţi.

Art. 155. – În situaţiile prevăzute la art. 151, noii subcontractanţi au obligaţia de a transmite certificatele şi alte documente necesare pentru verificarea inexistenţei unor situaţii de excludere şi a resurselor/capabilităţilor corespunzătoare părţilor de implicare în contractul de achiziţie publică.

Art. 156. – Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în perioada de implementare a contractului se realizează cu acordul autorităţii contractante.

Art. 157. – Situaţia prevăzută la art. 151 lit. a) nu reprezintă modificare substanţială, aşa cum este aceasta definită la art. 221 din Lege.

Art. 158. – (1) În situaţia prevăzută la art. 151 lit. a), valoarea aferentă activităţilor subcontractate va fi cel mult egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei ca fiind subcontractată, la care se poate adăuga numai ajustarea preţurilor existente în contract.
(2) În situaţia prevăzută la art. 151 lit. a), obiectul noului contract de subcontractare nu trebuie să modifice obiectul contractului de subcontractare anterior.
(3) Obiectul şi valoarea noului contract de subcontractare nu vor conţine lucrările executate/serviciile prestate de către subcontractantul iniţial şi nici valoarea aferentă acestora.

Art. 159. – În situaţia prevăzută la art. 151 lit. b), contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi pe durata executării contractului, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică în condiţiile art. 221 din Lege.

Art. 160. – Situaţia prevăzută la art. 151 lit. b) nu reprezintă o modificare substanţială aşa cum este aceasta definită la art. 221 din Lege, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie sau în privinţa aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării ofertelor;
b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea contractantă şi contractant;
c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică;
d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului de achiziţie publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum şi indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi.

Art. 161. – În situaţia prevăzută la art. 151 lit. c), în cazul în care un contract de subcontractare este denunţat unilateral/reziliat de către una din părţi, contractantul are obligaţia de a prelua partea/părţile din contract aferente activităţii subcontractate sau de a înlocui acest subcontractant cu un nou subcontractant în condiţiile art. 151 lit. a).

SECŢIUNEA a 2 – a
Modalitatea de înlocuire a personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului

Art. 162. – (1) Înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului se realizează numai cu acceptul autorităţii contractante, şi nu reprezintă o modificare substanţială, aşa cum este aceasta definită în art. 221 din Lege, decât în următoarele situaţii:

a) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare/selecţie prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire;
b) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu obţine cel puţin acelaşi punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor de evaluare.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), contractantul are obligaţia de a transmite pentru noul personal documentele solicitate prin documentaţia de atribuire fie în vederea demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie stabilite, fie în vederea calculării punctajului aferent factorilor de evaluare.

SECŢIUNEA a 3 – a
Prevederi referitoare la contractele pe termen lung

Art. 163. – (1) În condiţiile art. 229 şi 230 din Lege, în cazul atribuirii unui contract pe termen lung, care a fost clasificat ca fiind contract de achiziţie publică, se pot stabili mecanisme de plată care să dea posibilitatea autorităţii contractante să realizeze plăţi periodice pe durata contractului, bazate pe criterii de performanţă, cu condiţia ca respectivele mecanisme să fie adaptate corespunzător naturii unui asemenea contract.
(2) În cazul unui contract de achiziţie publică pe termen lung, care cuprinde atât executarea de lucrări, cât şi operarea rezultatelor acestora, având în vedere că riscul de operare nu este transferat într-o măsură semnificativă contractorului, prin mecanismele de plată prevăzute la alin. (1) se va asigura rambursarea de către autoritatea contractantă, prin plăţi periodice pe durata contractului, atât a contravalorii lucrărilor executate, cât şi a prestaţiilor efectuate de respectivul contractor pentru operarea rezultatelor acestora, în conformitate cu oferta financiară acceptată.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2) se vor utiliza criterii obiective şi cuantificabile prevăzute atât în cadrul documentaţiei de atribuire, cât şi în cuprinsul contractului, cu menţionarea inclusiv a perioadelor de remediere a neconformităţilor înregistrate pe perioada de operare, cât şi a mecanismelor de monitorizare a performanţei contractorului şi a metodelor de calcul a penalităţilor în caz de neîndeplinire a nivelurilor impuse pentru respectivele criterii.

SECŢIUNEA a 4 – a
Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru

Art. 164. – (1) Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru în condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (2) din Lege se face cu respectarea prevederilor art. 28 şi se publică în SEAP.
(2) Nu este permisă modificarea preţului unui contract de achiziţie publică/acord – cadru în condiţiile art. 221 din Lege în aşa fel încât noua valoare rezultată în urma respectivei modificări să depăşească pragurile prevăzute de Lege pentru publicarea unui anunţ de participare sau a unui anunţ simplificat sau să fi impus organizarea unei alte proceduri de atribuire decât cea aplicată pentru atribuirea contractului/acordului – cadru respectiv.

Art. 165. – (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul precedent şi a căror durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) în documentaţia de atribuire, elaborată cu ocazia atribuirii contractului iniţial, s-au prevăzut posibilitatea de suplimentare a cantităţilor de produse şi servicii deja achiziţionate, precum şi nivelul maxim până la care va fi posibilă o astfel de suplimentare;
b) în documentaţia de atribuire, precum şi în contract este prevăzută în mod explicit o clauză prin care dreptul autorităţii contractante de a opta pentru suplimentarea cantităţilor de produse sau de servicii este condiţionat de existenţa resurselor financiare alocate cu această destinaţie;
c) valoarea estimată a contractului iniţial s-a determinat prin luarea în considerare a variantei în care autoritatea contractantă optează pentru suplimentarea la nivelul maxim prevăzut a cantităţilor de produse sau servicii;
d) prelungirea contractului iniţial nu poate depăşi o durată de 4 luni de la data expirării duratei iniţiale de îndeplinire a acestuia.

(2) După modificarea contractului în sensul alin. (1), în termen de 30 de zile, autoritatea contractantă are obligaţia publicării anunţului privind modificarea contractului prin intermediul SEAP.

SECŢIUNEA a 5 – a
Finalizarea contractului de achiziţie publică

Art. 166. – (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, după cum urmează:

a) pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor în cauză;
b) pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele decât contractele de servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent;
c) pentru contractele de servicii de proiectare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului – verbal de recepţie la terminarea lucrărilor proiectate;
d) pentru contractele de servicii de supervizare a lucrărilor/dirigenţie de şantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de garanţie acordată lucrării în cauză;
e) pentru contractele de lucrări atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data încheierii procesului – verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului – verbal de recepţie finală a lucrărilor, întocmit la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor în cauză.

(2) În situaţia prevăzută la art. 144 alin. (1), documentul constatator se emite în termen de 14 zile de la data la care ar fi trebuit încheiat contractul de achiziţie public/acordul – cadru, dacă ofertantul nu ar fi refuzat semnarea acestuia, sau de la data de la care a fost reziliat acesta, în cazul în care există contract semnat.
(3) Autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:

a) să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului;
b) să păstreze un exemplar la dosarul achiziţiei publice.

(4) Documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (3) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (3) se publică în SEAP, după expirarea termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) În cazul contractelor atribuite prin cumpărare directă, autoritatea contractantă are dreptul de a emite documente constatatoare în conformitate cu alin. (1), atunci când este solicitat acest lucru de către contractant/contractant asociat.
(7) Autoritatea contractantă poate emite un document constatator unui subcontractant la solicitarea acestuia şi numai în cazul prezentării contractului de subcontractare şi a recepţiilor aferente.
(8) Atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant, pe baza unui asemenea document constatator, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 167. – Operatorul SEAP are obligaţia de a actualiza sistemul informatic luând în considerare progresul tehnologic şi ţinând cont de actele delegate adoptate de Comisia Europeană cu privire la regulile şi cerinţele care trebuie îndeplinite de dispozitivele şi instrumentele utilizate în legătură cu transmiterea şi primirea ofertelor, a solicitărilor de participare sau a planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de soluţii, inclusiv situaţiile şi condiţiile în care poate fi solicitată sau este necesară utilizarea semnăturii electronice extinse, precum şi modalităţile de implementare a acesteia, precum şi utilizarea unor standarde tehnice specifice în vederea asigurării interoperabilităţii instrumentelor şi dispozitivelor utilizate pentru comunicarea electronică.

Art. 168. – (1) În vederea îndeplinirii funcţiilor prevăzute la art. 232 alin. (1) din Lege, operatorul SEAP are obligaţia, pe baza datelor disponibile, de a pune la dispoziţia ANAP, în format electronic, rapoartele solicitate de aceasta, în scopul exercitării funcţiei de monitorizare în cadrul sistemului naţional de achiziţii publice.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite ANAP orice informaţie solicitată de aceasta, inclusiv prin secţiunile suplimentare din cadrul formularelor de anunţuri puse la dispoziţie prin intermediul SEAP, în scopul exercitării funcţiilor în cadrul sistemului naţional de achiziţii publice.

Art. 169. – Centralizarea informaţiilor referitoare la utilizarea în anul precedent, de către autorităţile contractante, a mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru achiziţiile directe se realizează de operatorul SEAP, care are obligaţia de a transmite un raport centralizator ANAP, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Art. 170. – (1) Operatorul SEAP decide suspendarea operatorului economic în cazul în care acesta are un comportament care nu corespunde cu normele de securitate şi utilizare a sistemului, aprobate prin decizie a operatorului SEAP, cu avizul ANAP.
(2) Decizia de suspendare prevăzută la alin. (1) se publică în SEAP.

Art. 171. – (1) În aplicarea prezentelor norme metodologice, preşedintele ANAP are dreptul de a emite ordine şi instrucţiuni.
(2) În vederea exercitării funcţiilor de control ex – ante şi expost ANAP va încheia protocoale de colaborare cu instituţii cu atribuţii specifice în domeniul achiziţiilor publice.