Uniunea Națională a Judecătorilor din România a solicitat public procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, precum și liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curții Constituționale înaintea pronunțării cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu, reglementat de Legea nr. 78/2000.

Declarațiile doamnei procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, potrivit cărora o decizie a CCR în privința abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susținut de DNA ar fi ”o încetare a luptei anticorupție în România” și ”un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupția, nu mai trebuie să luptăm cu corupția, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»”, reprezintă o formă de presiune asupra Curții Constituționale care e neconformă cu statutul de magistrat și principiul separației puterilor în stat.

În baza acestor afirmaţii repetate prin diverse mijloace de comunicare în masă, amplificate apoi de diverşi formatori de opinie, cetăţenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupţie, acesştia ajungând sî facî petiţii pentru a cere CCR să decida în modul dorit de DNA.

DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituţional, Curţii Constituţionale cu privire la abuzul în serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curţii ieşind din cadrul democratic.

A cere Curţii Constituţionale să pună deoparte Constituţia şi să nu examineze cauza cu care este sesizată înseamna pur şi simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţa publică, nu în baza legii.

În România, fiecare cetăţean este egal şi se supune în faţa legii, legea fundamentală fiind Constituţia, iar Curtea Constituţională este ”garantul supremaţiei Constituţiei”. Pentru a avea un stat de drept funcţional în România, fiecare cetăţean şi instituţie trebuie să respecte acest cadru legal instituit de Constituţie.