Proiect de modificare a Legii privind performanţa energetică a clădirilor

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 451 din 23 iulie 2013, este actul normativ naţional prin care s-au transpus prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor.

Legea susmenţionată cuprinde, în principal, prevederi pentru promovarea eficienţei energetice în clădiri, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivelul optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor, şi stabileşte condiţii cu privire la:

elaborarea unei metodologii de calcul a performanţei energetice a clădirilor;
aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi existente;
elaborarea certificatului de performanţă energetică pentru clădirile care se construiesc, se vând sau se închiriază;
categoriile de clădiri pentru care este elaborat certificatul de performanţă energetică;
inspecţia sistemelor de încălzire şi climatizare din clădiri; obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi în cazul în renovării majore a clădirilor existente;
obligativitatea afişării certificatelor de performanţă energetică la clădirile aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, cu o suprafaţă utilă de peste 500 mp. După 09 iulie 2015, obligativitatea afişării certificatului de performanţă energetică se aplică clădirilor aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice cu o suprafaţă utilă de peste 250 mp;
obligativitatea prezentării certificatului de performanţă energetică la vânzarea-cumpărarea sau închirierea clădirilor/ unităţilor de clădire existente (precum apartamentele din blocurile de locuinţe), precum şi prezentarea acestuia la recepţia la terminarea lucrărilor, în cazul clădirilor noi;
instituirea obligativităţii pentru investitori şi proiectanţi să ia toate măsurile ca, începând cu 31 decembrie 2020, clădirile noi să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
Având în vedere dosarul EU PILOT 7949/15/ENER, cu privire la implementarea corectă şi completă a prevederilor Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, şi în conformitate cu calendarul propus pentru concordanţa cu prevederile Directivei 2010/31/UE este necesară modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată.

În concret, prin prezentul act normativ se propune, în principal:

completarea definiţiei privind sistemele de climatizare, astfel încăt să rezulte că sunt vizate atât sistemele individuale, cât şi sistemele centralizate din clădiri/unităţi de clădire, astfel cum se precizează în actul normativ comunitar;
precizarea modului de calcul a valorii de impozitare a unei clădiri în cazul renovării majore a acesteia;
precizarea procentului minim de 10% din necesarul de energie primară care se asigură din surse regenerabile de energie la construirea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero din surse convenţionale. Procentul minim care se asigură din surse regenerabile de energie în cazul clădirilor noi fost inclus şi în Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 122/2015, notificat Comisiei Europene;
instituirea obligativităţii ca, în perioada de valabilitate a certificatelor de performanţă energetică, deţinătorii clădirilor să pună în aplicare măsurile recomandate incluse în certificatele elaborate pentru clădirile pe care le deţin, luându-se în considerare rolul de exemplu ce revine autorităţilor administraţiei publice. Actul normativ prevede şi modul de finanţare a activităţilor/lucrărilor care se pot asigura de la bugetul de stat prin bugetele autorităţilor administraţiei publice, în condiţiile legii şi/sau din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale;
elaborarea planurilor naţionale de creştere a numărului de clădiri noi cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele convenţionale pe baza planurilor locale;
obligativitatea afişării certificatelor de performanţă energetică la toate categoriile de clădiri frecvent vizitate de public de către deţinătorii acestora, precum: clădiri din domeniul public – biblioteci, muzee, teatre, şcoli, spitale, şi altele asemenea, precum şi la alte categorii de clădiri -hoteluri şi restaurante, clădiri pentru servicii de comerţ en gros şi cu amănuntul, clădiri de învăţământ, alte clădiri consumatoare de energie în scopul informării publicului;
reducerea frecvenţei realizării inspecţiei la intervale de 4 ani la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos sau în cazul în care există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării sistemelor de încălzire.

Cu privire la sancţiuni, actul normativ comunitar prevede ca acestea să fie eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare. În acest sens, prin proiectul de act normativ se are în vedere:

majorarea cuantumului amenzilor;
posibilitatea aplicării unei sancţiuni complementare, în baza rapoartelor transmise Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, astfel încât, prin ordin al ministrului, să se poată dispune suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri şi/sau a experţilor tehnici sancţionaţi contravenţional, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 12 luni, proporţional cu nivelul amenzii aplicate şi în funcţie de natura şi gravitatea faptei.