Legea dării în plată, actul normativ care permite debitorilor să renunţe la locuinţele ipotecate în favoarea băncilor, stingându-şi astfel orice datorie, a trecut de Parlament şi a ajuns la Cotroceni pentru promulgare. Iniţiatorii afirmă că vin în întâmpinarea a mii de familii care nu îşi mai pot achita ratele pentru locuinţă, dar şi a acelor familii care, deşi au pierdut deja casa în favoarea băncii, continuă să achite rate lunare.

Totuşi, băncile susţin că legea ar favoriza nu cazurile sociale, ci anumite persoane înstărite care ar putea achita, dar nu vor. Reprezentantul BNR Nicolae Cinteză consideră că președintele are motive să conteste legea la Curtea Constituțională.

Klaus Iohannis are la dispoziție 20 de zile pentru a anunța dacă promulgă sau nu legea. Între timp, consilierul său pe probleme economice, Cosmina Marinescu, a inițiat discuții pe tema legii cu bancherii.

De cealaltă parte, băncile ameninţă că vor reacţiona dur, în cazul în care preşedintele va promulga Legea dării în plată, care include şi creditele Prima Casă. Legea le dă dreptul clienţilor să predea casa băncii şi să scape de datorii. De asemenea, bancherii avertizează că vor solicita avans mai mare la creditele ipotecare.

Astfel, tinerii care vor să ia un credit pentru locuinţă şi afacerile la început de drum ar urma să fie cei mai afectaţi de intrarea în vigoare a legii prin care cei care au luat împrumuturi ipotecare scapă de datorii, dacă predau casa băncii.

Conform datelor băncilor, în prezent sunt peste 316.000 de credite ipotecare, din care 32.000 consemneaza restanţe.

Totodată, în cazul creditelor ipotecare sub 150.000 de euro, proporția restanțelor este de aproape 1,7%, în timp ce la creditele de peste 2 milioane de euro, proporţia restanţierilor este de 46%. La creditele între 1 și 2 milioane de euro, proporția restanțierilor este de 38,5%.