HG 367/2015 – pt. modif. şi compl. Normelor metod. de aplic. a Legii nr. 571/2003, aprob. prin HG nr. 44/2004

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

ANEXE

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

A. Titlul II “Impozitul pe profit”

Punctul 213 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române, societăţi – mamă, sunt:

– societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca «societăţi pe acţiuni», «societăţi în comandită pe acţiuni», «societăţi cu răspundere limitată», «societăţi în nume colectiv», «societăţi în comandită simplă»”.

B. Titlul III “Impozitul pe venit”

1. După punctul 26 se introduce un nou punct, punctul 261, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Venituri scutite

Art. 461. – Veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit.

Norme metodologice:

261. Scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 461 din Codul fiscal contribuabilii au obligaţia de a depune la organul fiscal competent documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, organul fiscal competent păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.”

2. După punctul 46 se introduc două noi puncte, punctele 461 şi 462, cu următorul cuprins:

“461. Venitul net din activităţi independente desfăşurate de persoana fizică cu handicap grav sau accentuat, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, se reduce proporţional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Plăţile anticipate de impozit vor fi calculate pentru venitul net anual redus proporţional cu numărul de zile.
462. Prevederea de la pct. 461 se aplică atât în cazul contribuabilului încadrat, în cursul perioadei impozabile, în gradul de handicap grav sau accentuat, cât şi în cazul contribuabilului care în cursul perioadei impozabile nu se mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii.”

3. După punctul 662 se introduce un nou punct, punctul 663, cu următorul cuprins:

“663. Scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 461 din Codul fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune la plătitorii de venituri prevăzuţi la art. 52 şi art. 521 din Codul fiscal documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.”

4. După punctul 878 se introduce un nou punct, punctul 879, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Venituri scutite

Art. 551. – Veniturile din salarii prevăzute la art. 55 alin. (1) – (3) realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit.

Norme metodologice:

879. Scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 551 din Codul fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune la angajatorul/plătitorul de venituri, respectiv la organul fiscal competent, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul/plătitorul de venituri, respectiv organul fiscal competent păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.”

5. După punctul 139 se introduce un nou punct, punctul 139.11, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Recalcularea venitului realizat din cedarea folosinţei bunurilor

Art. 641. – (1) Organul fiscal competent are obligaţia determinării, pe categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, a venitului anual realizat, sumă de venituri nete anuale, în vederea aplicării prevederilor referitoare la verificarea încadrării în plafonul corespunzător anului fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul IX2 – «Contribuţii sociale obligatorii».
(2) Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX2 – «Contribuţii sociale obligatorii» datorate în cursul anului se deduc din veniturile realizate din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale anuale.
(3) Organul fiscal competent are obligaţia recalculării bazei impozabile în vederea acordării deductibilităţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul IX2 – «Contribuţii sociale obligatorii» şi determinarea impozitului pe venit anual datorat.
(31) Din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli, se deduc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX2 datorate pentru anul fiscal.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor de la alin. (1) – (3) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Norme metodologice:

139.11. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit titlului IX2 – «Contribuţii sociale obligatorii» se deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursă din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.
În cazul în care veniturile luate în calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate depăşesc plafonul corespunzător anului fiscal respectiv, stabilit potrivit prevederilor titlul IX2 – «Contribuţii sociale obligatorii» sunt deductibile sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate alocate venitului corespunzător fiecărei surse, potrivit regulilor prevăzute în normele metodologice date în aplicarea prevederilor art. 29625 din Codul fiscal.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net/bazei impozabile şi determinării impozitului pe venit datorat.”

6. După punctul 1445 se introduce un nou punct, punctul 1446, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Venituri scutite

Art. 681. – Veniturile din pensii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit.

Norme metodologice:

1446. Scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 681 din Codul fiscal contribuabilii au obligaţia de a depune la plătitorul de venituri, respectiv la organul fiscal competent, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri/organul fiscal competent păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.”

7. După punctul 1499 se introduc trei noi puncte, punctele 1499.1, 1499.2 şi 1499.3, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Venituri scutite

Art. 711. – Veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 72, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică de către persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat, sunt scutite de impozit pe venit.

Norme metodologice:

1499.1. Venitul net anual/Norma de venit se reduce proporţional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul anual/Plăţile anticipate cu titlu de impozit stabilite conform deciziei de impunere va/vor fi calculat(e) pentru venitul net anual/norma de venit, reduse proporţional cu numărul de zile.
1499.2. Prevederea de la pct. 1499.1 se aplică atât în cazul persoanei fizice încadrate, în cursul anului fiscal, în gradul de handicap grav sau accentuat, cât şi în cazul contribuabilului care în cursul perioadei impozabile nu se mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii.
1499.3. Scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 711 din Codul fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune la plătitorul de venituri, respectiv la organul fiscal competent, documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, organul fiscal competent păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.”

8. La punctul 152, după a douăsprezecea liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins:

“- veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma bacşişului, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completărilor ulterioare.”

9. Punctul 209 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) În situaţiile prevăzute la pct. 874 şi 877, plătitorul de venit din salarii restituie contribuabilului impozitul reţinut pe venitul din salarii potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
(2) În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfăşurată în străinătate, contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Codul fiscal care sunt plătiţi pentru activitatea salarială desfăşurată în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România au obligaţia de a declara în România veniturile respective potrivit declaraţiei privind veniturile realizate din străinătate la termenul prevăzut de lege, cu excepţia contribuabililor care realizează venituri de această natură în condiţiile prevăzute la pct. 873, pct. 875 alin. (2) lit. a) şi pct. 878 pentru care impozitul este final.
(3) Declaraţia privind veniturile realizate din străinătate se depune la registratura organului fiscal competent sau prin poştă, însoţită de următoarele documente justificative:

a) documentul menţionat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent în România care efectuează plăţi de natură salarială din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului;
b) contractul de detaşare;
c) documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
d) certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din ţara în care s-a obţinut venitul, precum şi orice alte documente care pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situaţia în care dreptul de impunere a revenit statului străin.”

C. Titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată”

1. La punctul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) Se consideră, conform alin. (1), în strânsă legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric persoanele impozabile al căror capital este deţinut direct sau indirect în proporţie de mai mult de 50% de către aceeaşi asociaţi. Termenul «asociaţi» include şi acţionarii, conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin certificatul constatator eliberat de către registrul comerţului şi/sau, după caz, alte documente justificative.”

2. La punctul 161, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) În cazul în care intervin evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de la care se modifică cota de TVA, pentru achiziţii intracomunitare de bunuri, cota aplicabilă pentru ajustarea bazei de impozitare este cota în vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară potrivit art. 135 din Codul fiscal. În situaţia în care nu se poate determina achiziţia intracomunitară care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Exemplu: Societatea A din România a primit o factură pentru un avans la o achiziţie intracomunitară de produse alimentare în sumă de 1.000 euro, emisă la data de 12 mai 2015. Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare se determină pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 12 mai 2015, respectiv 4,41 lei/euro, aplicându-se cota de TVA de 24%, astfel: 1.000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1.058,4 lei.
În luna iunie, societatea primeşte factura emisă la data de 16 iunie 2015 pentru diferenţa până la valoarea integrală a bunurilor care sunt achiziţionate intracomunitar, în sumă de 5.000 euro, valoarea integrală a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare se determină pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 16 iunie 2015, respectiv 4,45 lei/euro, aplicându-se cota de TVA de 9%, astfel: 5.000 euro x 4,45 lei/euro x 9% = 2.002,5 lei.
La data de 5 august 2015, furnizorul extern emite un credit – note prin care acordă o reducere de preţ de 10% aferentă livrării intracomunitare care a generat achiziţia intracomunitară de bunuri la societatea A din România. Societatea A are obligaţia să ajusteze baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:

1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei
5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x 9% = 200,25 lei.”

3. La punctul 23, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) Bacşişul definit la art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care rămâne la dispoziţia operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariaţilor, este supus cotei standard de TVA de 24%, în cazul operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Taxa se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.”

4. La punctul 23, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(6) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul cazării cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra preţului total al cazării, care poate include şi băuturi alcoolice. Orice persoană care acţionează în condiţiile prevăzute la pct. 7 alin. (1) sau care intermediază astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 1521 din Codul fiscal.”

5. La punctul 23, după alineatul (6) se introduc nouă noi alineate, alineatele (61) – (69), cu următorul cuprins:

“(61) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea următoarelor bunuri:

a) animale vii şi păsări vii, din specii domestice, care se încadrează la codurile NC 0101 – 0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 şi 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate pentru reproducţie;
b) carne şi organe comestibile care se încadrează la codurile NC 0201 – 0210;
c) peşti şi crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 0301 – 0308, cu excepţia peştilor ornamentali vii care se încadrează la codurile NC 0301 11 00 şi 0301 19 00;
d) lapte şi produse lactate care se încadrează la codurile NC 0401 – 0406;
e) ouă de păsări care se încadrează la codurile NC 0407 – 0408, cu excepţia celor care se încadrează la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;
f) miere naturală care se încadrează la codul NC 04090000;
g) alte produse comestibile de origine animală care se încadrează la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;
h) plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se încadrează la codul NC 0602 90 50;
i) legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC 0701 – 0714, cu excepţia celor care se încadrează la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;
j) fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC 0801 – 0814 00 00;
k) cafea, ceai, mate şi mirodenii, care se încadrează la codurile NC 0901 – 0910;
l) cereale care se încadrează la codurile NC 1001 – 1008, cu excepţia celor destinate însămânţării care se încadrează la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 şi 1008 21 00;
m) produse ale industriei morăritului, malţ, amidon şi fecule, inulină, gluten de grâu, care se încadrează la codurile NC 1101 00 – 1109 00 00, cu excepţia celor care se încadrează la codul NC 1106 20 10;
n) seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie şi furaje, care se încadrează la codurile NC 1201 – 1214, cu excepţia celor care se încadrează la codurile 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10, 1207 21 00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 91 10, 1207 99 20, 1209 şi 1211;
o) grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală, produse ale disocierii acestora, grăsimi alimentare prelucrate, care se încadrează la codurile NC 1501 – 1522 00, cu excepţia celor care se încadrează la codurile NC 1505 00, 1509 10 10;
p) preparate din carne, din peşte sau din crustacee, din moluşte sau din alte nevertebrate acvatice, care se încadrează la codurile NC 1601 00 – 1605;
q) zaharuri şi produse zaharoase, care se încadrează la codurile NC 1701 – 1704;
r) cacao şi preparate din cacao, care se încadrează la codurile NC 1801 00 00 – 1806;
s) preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie, care se încadrează la codurile NC 1901 – 1905;
ş) preparate din legume, din fructe sau din alte părţi de plante, care se încadrează la codurile NC 2001 – 2009;
t) preparate alimentare diverse care se încadrează la codurile NC 2101 – 2106, cu excepţia preparatelor ce conţin alcool de la codul 2106 90 20;
ţ) băuturi şi oţet, care se încadrează la codurile NC 2201, 2202 şi 2209 00;
u) reziduuri şi deşeuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se încadrează la codurile NC 2301 – 2309;
v) gume, răşini şi alte seve şi extracte vegetale, care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal şi care se încadrează la codurile NC 1301 şi 1302, cu excepţia celor care se încadrează la codul NC 1302 11 00;
w) sare care este utilizată ca ingredient pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal şi care se încadrează la codul NC 2501 00;
x) produse chimice anorganice şi organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal şi care se încadrează la codurile NC 2801 – 2853 şi 2901 – 2942, cu excepţia codurilor 2805 40, 2815, 2818 – 2825, 2828, 2834, 2837, 2843 – 2846, 2849, 2850, 2852, 2853 00 50, 2901 – 2904, 2905 11 – 2905 39 95, 2909 11 00 – 2909 60 şi 2910,
y) alte bunuri care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal şi care se încadrează la codurile NC 3301, 3302 10, 3501 – 3505, 3507, 3823, 3824 60, 3824 90 25, 3824 90 55, 3824 90 62, 3824 90 64, 3824 90 80, 3824 90 92 – 3824 90 96.

(62) Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru bunurile prevăzute la alin. (61) pe tot lanţul economic de la producţie până la vânzarea către consumatorul final de către toţi furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producători sau comercianţi, cu excepţiile prevăzute la alin. (63).
Exemplul 1: un producător agricol vinde fructe către un comerciant, va aplica cota de TVA de 9%; la rândul său, comerciantul vinde fructele cu cota de 9% indiferent ce destinaţie ulterioară vor avea fructele livrate: alimente, materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.
Exemplul 2: un producător de miere livrează mierea atât către magazine de vânzare cu amănuntul, cât şi către fabrici de produse cosmetice sau către producători de hidromel. În toate situaţiile va aplica cota redusă de 9% la livrarea mierii.
(63) Prin excepţie de la prevederile alin. (62), pentru livrarea bunurilor prevăzute la alin. (61) lit. n), o) şi u) care se încadrează la codurile NC 1207, 1209, 1211, 1212, 1518, 1520, 1521, 1522, 2303 şi 2307 şi a celor de la alin. (61) lit. v) – y), datorită naturii lor, cota redusă de TVA de 9% se aplică de orice furnizor numai dacă acesta poate face dovada că sunt utilizate pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal. Această condiţie se consideră îndeplinită dacă bunurile:

a) fie sunt comercializate în propriile magazine de comerţ cu amănuntul sau cash and carry sau sunt utilizate în propriile unităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unităţi de servicii de alimentaţie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie sunt livrate către persoane impozabile care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, comerţ cash and carry, restaurant sau alte activităţi de servicii de alimentaţie ori activităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal.

(64) În cazul importului de bunuri prevăzute la alin. (63), cota redusă de TVA se aplică pe baza declaraţiei angajament, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4, care se depune la organul vamal competent la momentul importului, din care să rezulte:

a) fie că va comercializa bunurile importate în propriile magazine de comerţ cu amănuntul sau cash and carry sau le va utiliza în propriile unităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unităţi de servicii de alimentaţie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie că va livra ulterior importului bunurile către persoane impozabile care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, comerţ cash and carry, restaurante sau alte activităţi de servicii de alimentaţie ori activităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal.

(65) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri prevăzute la alin. (63), cota redusă de TVA de 9% se aplică numai dacă persoana impozabilă poate face dovada:

a) fie că va comercializa bunurile achiziţionate intracomunitar în propriile magazine de comerţ cu amănuntul sau cash and carry sau le va utiliza în propriile unităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unităţi de servicii de alimentaţie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau înlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
b) fie că va livra ulterior achiziţiei intracomunitare bunurile către persoane impozabile care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, comerţ cash and carry, restaurante sau alte activităţi de servicii de alimentaţie ori activităţi de producţie de alimente destinate consumului uman sau animal.

(66) Dacă persoana impozabilă care importă, achiziţionează intracomunitar sau livrează în ţară bunurile prevăzute la alin. (63) nu poate face dovada aplicării cotei reduse de TVA de 9% în condiţiile prevăzute la alin. (63) – (65), se aplică cota de TVA de 24%, chiar dacă pentru o livrare ulterioară se aplică cota redusă de 9% pentru acelaşi bun.
(67) Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru livrarea, importul sau achiziţia intracomunitară de suplimente alimentare notificate care se regăsesc pe site-ul Ministerului Sănătăţii sau pe cel al Institutului de Bioresurse Alimentare, în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.228/2005/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate şi cu Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.
(68) În situaţia în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri supuse atât cotei de TVA de 9%, cât şi cotei de TVA de 24%, la un preţ total, se aplică cota de TVA corespunzătoare fiecărui bun, în măsura în care bunurile care compun pachetul pot fi separate, în caz contrar aplicându-se cota standard de TVA de 24% la valoarea totală a pachetului. Se exceptează bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor în condiţiile prevăzute la pct. 6 alin. (9) lit. a).
Exemplul 1: La vânzarea unui coş care are un preţ total, care cuprinde atât produse alimentare, cât şi băuturi alcoolice şi produse cosmetice, se aplică cota de TVA aferentă fiecărui produs în parte.
Exemplul 2: La vânzarea unui aragaz, dacă comerciantul oferă gratuit un pachet de spaghete, se consideră că acesta este acordat gratuit, în scopul stimulării vânzărilor, iar cota aplicabilă pentru vânzarea aragazului este de 24%.
(69) În aplicarea art. 140 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant şi de catering se înţelege serviciile prevăzute la pct. 142. Orice combinaţie de băuturi alcoolice şi nealcoolice indiferent de concentraţia alcoolică este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering se aplică cota de TVA de 24%, dar nu se consideră că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi alcoolice făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.
Exemplu: Un restaurant care vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei restaurantului nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care aplică cota redusă de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă contravaloarea acestora ar fi evidenţiată separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage după sine aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client.

6. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 4, având cuprinsul din anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

D. Titlul VII “Accize şi alte taxe speciale”

1. La punctul 6, alineatele (5) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(5) Cu maximum 7 zile şi minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând preţurile de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, va fi publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului înregistrat sau a importatorului autorizat, în două cotidiene de mare tiraj. Câte un exemplar din cele două cotidiene va fi depus la autoritatea fiscală centrală în ziua publicării.
. . . . . . . . . .
(10) În situaţiile în care nu se pot identifica preţurile de vânzare cu amănuntul pentru ţigaretele provenite din confiscări, calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevăzute în anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.”

2. La punctul 301, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) În scopul determinării categoriei valorice în care se încadrează produsele accizabile prevăzute la nr. crt. 7, 9 şi 10 din anexa nr. 2 de la titlul VII din Codul fiscal, provenite din achiziţii intracomunitare sau din import, al căror preţ de vânzare este exprimat în altă monedă decât lei, conversia în lei se realizează pe baza ultimului curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data la care intervine exigibilitatea accizei conform art. 211 din Codul fiscal, iar în cazul celor importate pe baza cursului de schimb valutar care reglementează calculul valorii în vamă.”

3. La punctul 301, alineatele (3) şi (4) se abrogă.

4. La punctul 31, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(11) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de operatorul economic şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

5. La punctul 31, alineatul (12) se abrogă.

6. Punctul 321 se abrogă.

7. La punctul 71, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Sumele datorate reprezentând accize se calculează în lei, după cum urmează:

a) pentru bere:

A = C x K x Q,

unde:

A = cuantumul accizei;
C = numărul de grade Plato;
K = acciza unitară, în funcţie de producţia anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;
Q = cantitatea în hectolitri de bere sau cantitatea în hectolitri de bază de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice.

Gradul Plato reprezintă greutatea de zaharuri exprimată în grame, conţinută în 100 g de extract primar. Prin extract primar se înţelege soluţia măsurată la origine la temperatura de 20°/4° C aferentă berii, respectiv a bazei de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice.
Concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato, în funcţie de care se calculează şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificaţia tehnică elaborată pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment de bere. În cazul produselor rezultate prin amestecul de bază de bere cu băuturi nealcoolice concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato în funcţie de care se calculează şi se virează la bugetul de stat accizele este cea aferentă bazei de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice.
Concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato trebuie să fie aceeaşi cu cea înscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. În cazul amestecurilor de bere, pe eticheta de comercializare se va menţiona şi concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato aferentă bazei de bere din amestec cu băuturi nealcoolice.
Abaterea admisă pentru concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato între cea înscrisă pe etichetă şi cea determinată în bere, respectiv baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice este de 0,5 grade Plato;
b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:

A = K x Q,

unde:

A = cuantumul accizei;
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;
Q = cantitatea în hectolitri;

c) pentru alcool etilic:

A = C x K x Q/100,

unde:

A = cuantumul accizei;
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum;
K = acciza specifică, în funcţie de producţia anuală realizată, prevăzută la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;
Q = cantitatea în hectolitri;

d) pentru ţigarete:

Total acciză = A1 + A2,

în care:

A1 = acciza specifică;
A2 = acciza ad valorem;
A1 = K1 x Q1;
A2 = K2 x PA x Q2,

unde:

K1 = nivelul accizei specifice stabilit potrivit prevederilor art. 177 alin. (3) din Codul fiscal;
K2 = procentul legal care se aplică asupra preţului de vânzare cu amănuntul declarat, prevăzut la art. 177 alin. (2) din Codul fiscal;
PA = preţul de vânzare cu amănuntul declarat;
Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigarete;
Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1;

e) pentru ţigări şi ţigări de foi:

A = Q x K,

unde:

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigări;
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;

f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutunuri de fumat:

A = Q x K,

unde:

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea în kg;
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 8 şi 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal;

g) pentru produse energetice:

A = Q x K,

unde:

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în tone, 1.000 litri sau gigajouli;
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10 – 17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei;

h) pentru electricitate:

A = Q x K,

unde:

A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh;
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.

8. La punctul 77, alineatele (9) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(9) Pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodării individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din nivelul standard al accizei aplicat alcoolului etilic, prevăzut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal.
. . . . . . . . . .
(12) Pentru ţuica şi rachiurile destinate consumului propriu al gospodăriei individuale realizate în sistem de prestări de servicii într-un antrepozit fiscal de producţie, acciza datorată bugetului de stat devine exigibilă la momentul preluării produselor din antrepozitul fiscal de producţie. Beneficiarul prestaţiei plăteşte acciza aferentă cantităţilor de ţuică şi rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din nivelul standard al accizei aplicate alcoolului etilic. Pentru cantitatea de produs preluată de gospodăria individuală care depăşeşte această limită, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic.”

9. La punctul 80, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În cazul operatorilor economici care produc şi/sau efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă cărbune, cocs sau lignit şi utilizează aceste produse, acciza devine exigibilă la momentul utilizării.”

10. La punctul 85 alineatul (15), literele g) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“g) tutun prelucrat – o cantitate a cărei valoare la preţul de vânzare cu amănuntul în cazul ţigaretelor, respectiv la preţul de livrare în celelalte cazuri să nu fie mai mică de 11.845.034 lei;
. . . . . . . . . .
l) antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vânzării la bordul navelor şi aeronavelor – o cantitate a cărei valoare la preţul de livrare să nu fie mai mică de 473.801 lei.”

11. La punctul 85, alineatul (15) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(15) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care accizele se calculează numai pe baza accizei exprimate în echivalent lei/tonă sau lei/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al căror cod tarifar se încadrează la art. 20616 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal, precum şi locurile destinate îmbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de măsurare a masei.”

12. La punctul 85, după alineatul (17) se introduc două noi alineate, alineatele (18) şi (19), cu următorul cuprins:

“(18) Locurile aferente operatorilor economici care constituie şi menţin exclusiv stocurile de urgenţă, conform Legii nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, se autorizează ca un singur antrepozit fiscal de depozitare pentru fiecare operator economic în parte, indiferent de numărul locurilor de depozitare pe care acesta le deţine.
(19) Pentru obţinerea autorizaţiei, operatorii economici care constituie şi menţin exclusiv stocurile de urgenţă depun la autoritatea fiscală centrală o cerere potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 38. Cererea este însoţită de documentul transmis operatorului economic de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, din care rezultă produsele energetice şi cantităţile de produse energetice care reprezintă stocurile de urgenţă pe care acesta are obligaţia să le constituie şi să le menţină.”

13. La punctul 98 subpunctul 98.1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de operatorul economic şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

14. La punctul 98 subpunctul 98.1, alineatul (6) se abrogă.

15. La punctul 98 subpunctul 98.2, alineatul (21) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(21) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de operatorul economic şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

16. La punctul 98 subpunctul 98.2, alineatul (22) se abrogă.

17. La punctul 98 subpunctul 98.3, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(7) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de către destinatarul înregistrat şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

18. La punctul 98 subpunctul 98.3, alineatul (8) se abrogă.

19. La punctul 100, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de comerciantul expeditor şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

20. La punctul 100, alineatul (41) se abrogă.

21. La punctul 106, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(12) Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe baza densităţilor înscrise în registrul de densităţi în momentul întocmirii facturii pro forma, recalculate la temperatura de 15 grade C, după cum urmează:

– acciza (lei/tonă): 1.000 = acciza (lei/kg) x densitatea la 15 grade C (kg/litru) = acciza (lei/litru);
– cantitatea în kg: densitatea la 15 grade C = cantitatea în litri la 15 grade C;
– valoarea accizei = cantitatea în litri la 15 grade C x acciza (lei/litru).”

22. La punctul 108, alineatele (81) şi (86) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(81) Cuantumul garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi pentru producţie nu poate fi mai mic decât limitele prevăzute mai jos:

a) pentru producţia de bere – 473.801 lei;
b) pentru producţia de bere realizată de micii producători – 236.901 lei;
c) pentru producţia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizată de micii producători – 9.476 lei;
d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an – 11.845 lei;
e) pentru producţia de vinuri între 5.001 hl şi 10.000 hl pe an – 23.690 lei;
f) pentru producţia de vinuri peste 10.000 hl pe an – 47.380 lei;
g) pentru producţia de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, de maximum 5.000 hl pe an – 94.760 lei;
h) pentru producţia de băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 5.000 hl pe an – 236.901 lei;
i) pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an – 118.450 lei;
j) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an – 355.351 lei;
k) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an – 23.690 lei;
l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase între 101 şi 1.000 hl alcool pur pe an – 118.450 lei;
m) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase între 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an – 473.801 lei;
n) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an – 1.184.503 lei;
o) pentru producţia de alcool etilic realizată de micile distilerii – 1.185 lei;
p) pentru producţia de tutun prelucrat – 4.738.014 lei;
q) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an – 1.184.503 lei;
r) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, între 10.001 tone şi 40.000 tone – 4.738.014 lei;
s) pentru producţia de produse energetice, exceptând producţia de GPL, peste 40.000 tone – 9.476.027 lei;
ş) pentru producţia de GPL – 47.380 lei;
t) pentru producţia exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi – 23.690 lei.

. . . . . . . . . .
(86) Cuantumul garanţiei maxime constituite de antrepozitarii autorizaţi se stabileşte la nivelurile prevăzute mai jos:

a) pentru alcool etilic şi băuturi alcoolice – 9.476.027 lei;
b) pentru tutun prelucrat – 47.380.137 lei;
c) pentru produse energetice – 71.070.206 lei.”

23. La punctul 109, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Prevederile alin. (1) nu se aplică antrepozitarilor autorizaţi prevăzuţi la art. 20623 alin. (3) din Codul fiscal.”

24. La punctul 110 subpunctul 110.3, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(11) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de importator şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

25. La punctul 110 subpunctul 110.3, alineatul (12) se abrogă.

26. La punctul 111, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) În cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul României pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substanţele admise pentru denaturarea acestuia, în concentraţie la hectolitru de alcool pur, sunt cel puţin două din următoarele:

a) pentru produsele cosmetice:

1. dietilftalat (nr. CAS 84 – 66 – 2) 0,1 litri (chimic pur);
2. ulei de mentă 0,15 litri;
3. ulei de lavandă 0,15 litri;
4. benzoat de benzil (nr. CAS 120 – 51 – 4) 5 litri (chimic pur);
5. izopropanol (nr. CAS 67 – 63 – 0) 2 litri (chimic pur);
6. 1,2 propandiol (nr. CAS 57 – 55 – 6) 2 litri (chimic pur);
7. terţbutanol (nr. CAS 75 – 65 – 0) 80 grame (chimic pur);
8. benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734 – 33 – 6) 1 gram (chimic pur);

b) pentru alte produse decât cele cosmetice:

1. alcooli superiori 3 kg;
2. violet de metil (nr. CAS 8004 – 87 – 3; C.I. 42535) 0,1 grame (chimic pur);
3. monoetilenglicol (nr. CAS 107 – 21 – 1) 0,35 kilograme (chimic pur);
4. salicilat de etil/metil (nr. CAS 118 – 61 – 6/nr. CAS 119 – 36 – 8) 0,06 kilograme (chimic pur);
5. albastru de metilen (nr. CAS 61 – 73 – 4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic pur);
6. terţbutanol (nr. CAS 75 – 65 – 0) 80 grame (chimic pur);
7. etil terţbutil eter (nr. CAS 637 – 92 – 3) 2 litri (chimic pur);
8. izopropanol (nr. CAS 67 – 63 – 0) 2 litri (chimic pur).

(4) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat produselor cosmetice nu pot fi utilizate formula de denaturare care cuprinde doar uleiul de lavandă şi uleiul de mentă şi formula de denaturare care cuprinde doar uleiul de mentă şi 1,2 propandiol, iar pentru alcoolul etilic destinat altor produse decât cele cosmetice nu poate fi utilizată formula de denaturare care cuprinde doar albastrul de metilen şi violetul de metil.”

27. La punctul 113 subpunctul 113.1.1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Scutirea de la plata accizelor prevăzută la art. 20660 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se acordă în următoarele situaţii:

a) în situaţia în care, în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară, operatorii economici utilizează aeronavele pe care le deţin pentru uzul gratuit al propriilor angajaţi, respectiv pentru prestarea de servicii de transport aerian fără titlu oneros;
b) în cazul aeronavelor închiriate sau deţinute în leasing, în situaţia în care deţinătorul, respectiv utilizatorul nu asigură el însuşi în mod direct şi cu titlu oneros serviciile de transport aerian.”

28. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Scutirea de la plata accizelor prevăzută la art. 20660 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se acordă în următoarele situaţii:

a) în situaţia în care, în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară, operatorii economici utilizează navele pe care le deţin pentru uzul gratuit al propriilor angajaţi, respectiv pentru prestarea de servicii de transport naval fără titlu oneros;
b) în cazul navelor închiriate sau deţinute în leasing, în situaţia în care deţinătorul, respectiv utilizatorul nu asigură el însuşi în mod direct şi cu titlu oneros serviciile de transport naval.”

29. La punctul 113 subpunctul 113.1.2 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) persoana care deţine certificat de autorizare pentru navigaţie sau persoana care deţine dreptul de folosinţă a navei sub orice formă. Prin certificat de autorizare pentru navigaţie se înţelege orice document care atestă că nava este luată în evidenţa autorităţilor competente din România ori din statul în care aceasta este înregistrată;”.

30. La punctul 113 subpunctul 113.1.2, alineatele (12) şi (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(12) Livrarea din antrepozitele fiscale către nave a combustibilului pentru navigaţie se face numai după depunerea la antrepozitul fiscal de către beneficiarul scutirii prevăzut la alin. (2) lit. b) a următoarelor documente:

a) copia de pe atestatul de bord sau, după caz, a carnetului de ambarcaţiune, în cazul operatorilor economici din România;
b) copia de pe certificatul de autorizare pentru navigaţie a navei care urmează a fi aprovizionată sau, după caz, orice alt document care atestă că nava este luată în evidenţa autorităţilor competente din România ori din statul în care aceasta este înregistrată;
c) declaraţia pe propria răspundere a administratorului sau a reprezentantului legal cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigaţie achiziţionat în regim de scutire de la plata accizelor.

. . . . . . . . . .
(14) Livrarea combustibilului pentru navigaţie din antrepozitele fiscale către operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) se face numai după marcarea şi colorarea acestuia potrivit prevederilor pct. 113.10.”

31. La punctul 113 subpunctul 113.3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) În situaţia prevăzută la art. 20660 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct.”

32. La punctul 113 subpunctul 113.4, alineatul (41) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(41) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de operatorul economic şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

33. La punctul 113 subpunctul 113.4, alineatul (42) se abrogă.

34. La punctul 113 subpunctul 113.7, alineatul (161) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(161) Autoritatea fiscală teritorială va analiza documentaţia depusă de operatorul economic şi va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin întocmirea unui proces – verbal în care se înscriu în mod distinct motivele de fapt şi temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum şi cuantumul accizelor aprobate la restituire şi prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire.”

35. La punctul 113 subpunctul 113.7, alineatul (162) se abrogă.

36. La punctul 113, subpunctul 113.10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“113.10. (1) Scutirile directe de la plata accizelor pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor în situaţiile prevăzute la art. 20660 alin. (1) din Codul fiscal se acordă cu condiţia ca aceste produse să fie marcate potrivit prevederilor alin. (2) – (5).
(2) Pentru marcarea motorinei se utilizează marcatorul solvent yellow 124 – identificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N – etil – N – [2 – (1 – izobutoxi etoxi) etil] – 4 – (fenilazo) anilină.
(3) Nivelul de marcare este de 7 mg +/- 10% de marcator pe litru de motorină.
(4) Pentru colorarea motorinei se utilizează colorantul solvent blue 35 sau echivalent.
(5) Nivelul de colorare este de 5 mg +/- 10% de colorant pe litru de motorină.
(6) Marcarea şi colorarea motorinei pe teritoriul României se realizează în antrepozite fiscale, sub supraveghere fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Responsabilitatea marcării şi colorării motorinei la nivelurile şi cu substanţele prevăzute la alin. (2) – (5), precum şi a omogenizării marcatorului şi colorantului în masa de produs finit revine antrepozitarului autorizat.
(7) Marcarea şi colorarea motorinei provenite din achiziţii intracomunitare şi destinate utilizării într-un scop scutit se realizează în statul membru de expediţie. Responsabilitatea marcării şi colorării motorinei la nivelurile şi cu substanţele prevăzute la alin. (2) – (5), precum şi a omogenizării marcatorului şi colorantului în masa de produs finit revine destinatarului înregistrat din România.”

37. La titlul VII “Accize şi alte taxe speciale”, anexele nr. 311, 312 şi 381 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 2, 3 şi 4 la prezenta hotărâre.

E. Titlul IX2 “Contribuţii sociale obligatorii”

1. După punctul 31 se introduce un nou punct, punctul 311, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Art. 29620. – (1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuţie;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la lit. a) sau sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind, venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste venituri datorează contribuţie;
c) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul – lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia;
f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia;
g) femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia sau dacă nivelul acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, lunar.

Norme metodologice:

311. În cazul persoanelor prevăzute la art. 29620 alin. (1) din Codul fiscal, care nu se mai încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, acestea datorează contribuţia începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care nu mai îndeplinesc condiţiile de exceptare de la plată. Baza de calcul se stabileşte lunar, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal pentru care se datorează contribuţia.”

2. După punctul 35 se introduce un nou punct, punctul 36, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Art. 29625 [. . .]
(41) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. i), stabilirea obligaţiilor anuale de plată ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi încadrarea în plafonul maxim prevăzut la art. 29622 alin. (21) şi (22), se realizează de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 84 alin. (71).

Norme metodologice:

36. Pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru încadrarea în plafonul maxim prevăzut la art. 29622 alin. (21) şi (22) din Codul fiscal se determină baza anuală de calcul ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Baza anuală de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulţită cu 12 luni.
Dacă baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabileşte, prin decizia anuală, contribuţia anuală datorată calculată prin aplicarea cotei individuale asupra plafonului maxim.
Contribuţia anuală datorată se alocă venitului corespunzător fiecărei surse, proporţional cu ponderea în baza anuală de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecărei surse, în vederea acordării deducerii potrivit prevederilor titlului III «Impozitul pe venit»”.

F. Titlul IX3 “Impozitul pe construcţii”

1. La punctul 4, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:
Cota de impozitare şi baza impozabilă

“Art. 29635. – (1) Începând cu anul 2015, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art. 29634, din care se scade:

a) valoarea clădirilor, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;
b) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă;
c) valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a construcţiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale;

Norme metodologice:

“4. a) din valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior nu se scade valoarea clădirilor prevăzute la art. 250 din Codul fiscal, cu excepţia celor aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale, precum şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;”.

2. La punctul 4, litera c) se abrogă.

3. Punctul 5 se abrogă.

Art. II. – În cadrul reglementărilor punctelor date în aplicarea prevederilor titlului III “Impozitul pe venit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sintagmele “pe baza contabilităţii în partidă simplă” şi “pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă” se înlocuiesc cu sintagma “pe baza datelor din contabilitate”.

Art. III. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iunie 2015.

Art. IV. – Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM – MINISTRU
VICTOR VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Daniel Constantin
Ministrul sănătăţii,
Nicolae Bănicioiu
p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba,
secretar de stat

Bucureşti, 27 mai 2015.
Nr. 367.