Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Scopul elaborării acestui proiect este eliminarea aplicării disproporționate a sancțiunilor prevăzute de reglementările în vigoare în cazul neemiterii bonurilor fiscale și a neutilizării caselor de marcat fiscale.
Astfel, au fost introduse o serie de prevederi care permit aplicarea graduală a sancțiunilor. În plus, o modificare importantă este aceea că activitatea firmelor va fi suspendată doar începând cu cea de a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni. Suspendarea activității va putea fi făcută pentru o perioadă de 30 de zile faţă de o perioadă de 1-3 luni prevăzută în actuala reglementare.
Sancțiunile graduale prevăzute de proiectul de act normativ sunt:
– dacă diferența constatată este de până 1% inclusiv dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment;
– dacă diferența constatată este mai mare de 1% dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
– dacă diferența constatată este cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;
– dacă diferența constatată este cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei, și cu suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni;
– dacă diferența este mai mare de 1.000 lei , dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 25.000;
– dacă diferența constatată este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 1%, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, și cu suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni;
– se reglementează modalitatea de stabilire a diferenței precum și a ponderii valorice din diferențele neînregistrate fiscal, în cazul în care faptele au fost săvârşite anterior controlului.
De asemenea, proiectul de lege propune definirea sumelor încasate în plus, sub formă de bacșiș, în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație. De asemenea, aceste sume vor fi fiscalizate, conform prevederilor Codului fiscal.
Astfel se elimină posibilitatea apariției unor interpretări eronate cu privire la proveniența sumelor încasate cu titlu de bacșiș. Conform proiectului de act normativ publicat pentru dezbatere publică, “prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici (….) precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.” Totodată, va fi interzis ca operatorii economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Impozitarea propusă vizează:
– impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);
– necuprinderea bacşişului în sfera TVA;
– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;
– necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere al contribuțiilor sociale.